Levitic 1:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ Apoi, o să mai trebuiască Să-i frângă – făr’ să-i dezlipească – Aripile. Când a sfârșit Preotul, tot ce-i de-mplinit, Are s-o ardă pe altar. Aceasta fi-va, așadar, O ardere de tot, numită Jertfă de flăcări mistuită, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, Îi e făcut.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁷ Să-i rupă aripile, fără să le desprindă. După aceea, preotul să ardă pasărea pe altar, pe lemnele de pe foc. Aceasta este o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de o aromă plăcută Domnului.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Să îi taie și aripile doar în zona extremităților lor. Apoi preotul să ardă pasărea pe altar, punând-o pe lemnele de pe foc. Acesta va fi un sacrificiu consumat de foc; și va produce o aromă plăcută lui Iahve.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ Să-i frângă aripile fără să le dezlipească; preotul s-o ardă pe altar, pe lemnele care sunt pe foc! Aceasta este o ardere de tot, o jertfă mistuită de foc, mireasmă plăcută înaintea Domnului.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ Să-i frângă aripile, fără să le dezlipească, și preotul să ardă pasărea pe altar, pe lemnele de pe foc. Aceasta este o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁷ Și să despice pasărea între aripile sale, dar să n‐o desfacă în două. Și preotul s‐o ardă pe altar deasupra lemnelor care sunt pe foc: este o ardere de tot, o jertfă arsă în foc, miros plăcut Domnului.

Levitic 1:17 Mawu Ofanana

Geneza 15:10

Avram, pe toate, le-a luat Și-n două, el le-a despicat. A pus fiecare bucată În fața alteia. Dar iată, Pe păsări nu le-a despicat.

Geneza 8:21

Miros plăcut s-a ridicat În fața Domnului. A stat Prea Sfântul, și S-a socotit: „N-am să mai blestem! Nimicit, Pământul – pentru oameni doar – Nu va mai fi, căci e-n zadar. Omul – de tânăr – înspre rău, Se-apleacă în sufletul său Și face din el un pustiu. N-am să lovesc tot ce e viu!

Psalmi 16:10

Căci știu că nu va fi lăsat Sufletul meu, făr’ ajutor, În locuința morților; Iar Domnul n-o să-ngăduiască, În nici un fel, să putrezească Cel care-I este prea iubit.

Levitic 1:13

Picioarele vor fi luate Și măruntaiele; spălate Vor fi cu apă, după care, Arse-au să fie, fiecare, De către preot, pe altar. Acesta fi-va, așadar, O ardere de tot, numită Jertfă de flăcări mistuită, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, Îi e făcut.”

Levitic 2:2

Ea, preoților, va fi dată. Aceștia – precum bine știi – Vor fi ai lui Aron copii. Un pumn, din floarea de făină, Să ia preotul și să vină Ca s-o arunce pe altar, Unde va arde acest dar, Care întâi s-a pregătit Cu untdelemn – cum am dorit – Și cu tămâia ce o are. Acesta-i darul din mâncare, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, Îi e făcut.

Levitic 3:5

Preoți-apoi, care – cum știi, Vor fi ai lui Aron copii – Au să le-așeze peste jar, Pe focul făcut pe altar, Deasupra arderii de tot. Această jertfă, o socot Adusă-n fața Domnului Și arsă-n para focului, Prin care, un miros, plăcut, Lui Dumnezeu, Îi e făcut.

Levitic 5:8

Cu jertfele, omul să vie Și să le dea preotului, Ca să se șteargă vina lui. Pe prima cari o s-o jertfească, De ispășire-o să-i slujească. Preotul, pasărea, s-o ia Și să-i frângă, cu unghia, Capul, dar fără a-l desprinde De la grumaz, unde se prinde.

Levitic 6:14

„Iată, legea darului care E-adus drept jertfă de mâncare. Ai lui Aron fii, acest dar, Să-l ia, să vină la altar Apoi, cu el – în fața lui – Precum și-n fața Domnului.

Levitic 8:21

Moise, în urmă, a luat Apă, cu care a spălat Ale berbecului picioare Și măruntaie, după care A pus berbecul, tot, pe jar, Ars ca să fie, pe altar. Această jertfă ce-a fost dată, E „ardere de tot” chemată. O jertfă, astfel pregătită, Este de flăcări mistuită, Prin care, un miros plăcut, Lui Dumnezeu, Îi e făcut. Moise, pe toate, le-a-mplinit, Așa cum Domnu-a poruncit.

Levitic 9:13

Ai săi fii s-au apropiat Și-au adus arderea de tot, În fața lui, cu cap cu tot. El a luat jertfa de dar, Ca să o ardă pe altar.

Numeri 15:3

Când veți voi să dăruiți Jertfe, pe cari să le socot Să fie drept arderei de tot Ce sunt de flăcări mistuite, Aduse spre a fi-mplinite Ori niște juruințe, sau Poate sunt jertfe ce se dau De bunăvoie, jertfe care Le-aduceți la vreo sărbătoare, Din turme și cirezi luați Jertfa pe care vreți s-o dați. Prin ele, un miros plăcut, Îi va fi Domnului făcut.

Numeri 28:8

Al doilea miel va fi adus Când se-nserează – cum am spus. Să-l însoțiți pe fiecare, Cu darul dat pentru mâncare Și totodată, c-o măsură Din jertfa pentru băutură, La fel precum s-a procedat La jertfa care-n zori s-a dat. Aceasta-i jertfa pregătită A fi de flăcări mistuită Și care, un miros plăcut, Domnului, Îi va fi făcut.”

Matei 27:50

Continuând ei să vorbească, Iisus, iarăși, a mai strigat, Și-n urmă, Duhul, și L-a dat.

Ioan 19:30

Când a gustat oțetu-acel, Strigă: „Acum, totu-i sfârșit!”, A plecat capul și-a murit.

Romani 4:25

El a fost dat, precum am spus, Pentru a noastră făr’delege Și a-nviat – se înțelege – Pentru că fost-am socotiți A fi și noi, neprihăniți.”

1 Petru 3:18

Și cu Hristos a fost la fel, Pentru că știți prea bine, El, Cel care e neprihănit, Pentru păcate-a suferit – Pentru toți cei nelegiuiți – Ca ei să fie mântuiți, Ca să ne poată-aduce-apoi, La Dumnezeu Tatăl, pe noi. Dar trebuit-a ca Iisus Să-nvie-n duh, spre-a se fi dus,