Levitic 1:10 - Biblia în versuri 201410 Dacă un om vine, în urmă, Și va aduce-un dar din turmă, Din miei sau capre – cum va vrea – Ca ardere de tot să-l dea, Două cerințe să-mplinească: Să fie parte bărbătească Și fără de cusur să fie. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească10 Dacă ofranda lui ca ardere-de-tot este din turmă, din miei sau din capre, atunci să aducă un mascul fără cusur. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201810 Dacă darul lui pentru această ardere integrală este din turma de oi sau din cea de capre, atunci să fie ales un mascul fără defect. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202010 Dacă darul lui va fi o ardere de tot din turmă, de miei sau iezi, să-l aducă de parte bărbătească, fără cusur! Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu10 Dacă darul lui va fi o ardere-de-tot din turmă, de miei sau capre, să aducă o parte bărbătească fără cusur. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193110 Și dacă darul său va fi din turmă, din oi sau din capre, ca ardere de tot: să‐l aducă o parte bărbătească fără cusur. Onani mutuwo |
A opta zi, omul să ia, Doi mielușei; de-asemenea, Va mai lua o oaie care Numai un an de zile are. Mieii și oaia – să se știe – Fără cusur doresc să fie. Iar dintr-o efă de făină, Cu trei zecimi, el să mai vină, Căci floarea de făină are Dată a fi, dar de mâncare, Cu untdelemn amestecat. Ulei mai trebuie luat – Un log (adică un pahar) – Să însoțească acest dar.
„Atunci când cineva va vrea, Ca Domnului un dar să-I dea, Drept jertfă pentru mulțumire, E necesar să aibă știre Cum trebuie-a fi pregătită. De-i din cireadă dăruită, Să ia o parte bărbătească – Sau chiar o parte femeiască – Din animalele din jur, Dar fără de nici un cusur. Să vină-apoi, cu jertfa lui, S-o pună-n fața Domnului.
Când preotu-a păcătuit – Deci tocmai cel care avea Făcută-asuprăi ungerea – Și astfel, vina s-a întins Încât – de ea – a fost cuprins Întreg poporul, să se ducă Și Domnului să Îi aducă Apoi, ca jertfă, un vițel. Fără cusur, să fie el, Pentru că este-a lui menire Drept jertfă pentru ispășire, Ce trebuie-a fi dăruită Pentru greșeala săvârșită.
„Dacă se va-ntâmpla, cumva, Ca să greșească cineva Și face vreo nelegiuire, Păcătuind fără de știre – Adică fără voia lui – Față de lucrul Domnului – Față de lucruri ce-I sunt date Și care I-au fost închinate – Să dea, pentru păcatul lui, Jertfă de vină, Domnului. Cu un berbece, el să vină, Să îl dea jertfă pentru vină. Berbecele să ți-l dea ție – Fără cusur, voiesc să fie – Iar tu ai să îl prețuiești Și drept măsură, folosești Doar siclul de argint pe care Numai locașul sfânt îl are.
„Nici gând! Să fie blestemat Acela ce s-a arătat Înșelător, acela care – Deși în a lui turmă are Vite de parte bărbătească – Drept jertfă o să-I dăruiască Lui Dumnezeu, vita pe care O știe că beteșug are. Eu sunt un mare Împărat. Numele Meu e-nfricoșat Printre popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.
Apoi, un dar va fi adus, Care – așa precum se știe – Un miel de-un an are să fie. Acela o să trebuiască, Fără cusur, să se vădească. Mielul, Eu am să îl socot Să-Mi fie ardere de tot. O oaie de un an apoi, Mai trebuie s-aduceți voi. Și-aceasta, de-asemenea, Nici un cusur nu va avea. Oaia să aibă drept menire De jertfă pentru ispășire. Și un berbec să mai luați – Fără cusur – și să Mi-l dați. El o să aibă drept menire De jertfă pentru mulțumire.