Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Кынтаря кынтэрилор 2:4 - Biblia în versuri 2014

4 Pe al meu braț, mâna și-a pus Și-n casa de ospăț m-a dus. Iubirea lui, steag, îmi era Și peste mine flutura.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 El m-a adus în casa ospățului, iar steagul lui peste mine era iubirea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 El m-a adus în camera banchetului; și a fluturat peste mine steagul iubirii lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 El mă face să intru în casa vinului și steagul lui deasupra mea este iubirea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 El m-a dus în casa de ospăț și dragostea era steagul fluturat peste mine.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 M‐a adus în casa de vin și iubirea este steagul său peste mine.

Onani mutuwo Koperani




Кынтаря кынтэрилор 2:4
16 Mawu Ofanana  

Iar împăratu-a părăsit Ospățul, căci s-a mâniat Și în grădină a plecat. Haman, văzând că sorți nu are, Rămase-a cere îndurare De la Estera. Vedea bine Că nu mai este, pentru sine, Putință de-a scăpa cu viață. Spaima i se citea pe față, Știind cum că pieirea lui, În mintea împăratului, E hotărâtă. S-a-ndreptat


Doar văd destul de bine eu, Că-n toate, Tu l-ai ocrotit – Tot ce-i al lui, Tu ai păzit Și-apoi ai binecuvântat Ceea ce mâna i-a lucrat. Acum, turmele lui fiind În număr mare, se întind


De biruința ta apoi, O să ne bucurăm și noi Și steagul o să-l înălțăm, Pentru că vrem să-l fluturăm În Numele lui Dumnezeu! El să asculte tot mereu, Dorința sufletului tău!


Doamne, un steag, apoi, ai dat Acelor cari au arătat Precum că teamă au de Tine, Ca înălțat să-l poată ține Spre biruința-adevărată Care din adevăr se-arată.


O zi, cu Tine, se vădește Că mult mai mult ea prețuiește, Decât o mie, rânduite În altă parte-a fi trăite. În pragul Casei cea pe care Al nostru Dumnezeu o are, Aș vrea, mereu, să locuiesc, Decât să mă adăpostesc În corturi bine pregătite, De răutăți doar locuite!


Din negurile de uitare, Prin vremi răzbate o cântare, Spre inimile tuturor. „Cântare a cântărilor” – Acel care-a alcătuit-o – În vremea veche, a numit-o. E Solomon acela care A întocmit astă cântare.


Ia-mă cu tine! Să plecăm! Haidem acum, să alergăm! În camerele din palat, Mă duce al meu împărat… Acolo, noi, eu știu prea bine Că, ne vom bucura, de tine. Vom lăuda, fără-ncetare, Neprețuita-ți dezmierdare, Mai mult decât e lăudat Vinul ce-l bem! Am cugetat Cum că pe drept tu ești iubit.


„Eu intru în grădina mea, Soro mireaso și din ea, Smirna o voi culege, care Multe miresme în ea are. Am să mănânc, după plăcere, Și fagurele meu de miere. Apoi, așa precum vreau eu, Beau vinul și laptele meu…” „Haideți prieteni și mâncați! Cu dragoste vă îmbătați!”


„Iubita mea, frumoasă ești! Cu Tirța te asemuiești. Ca și Ierusalimul, eu Te văd plăcută, tot mereu. Frumoasă ești, dar și cumplită, Încât poți fi asemuită Cu măreția oștilor Șezând sub steagurile lor.


La împlinirea timpului, Vlăstarul – care o să vie De la Isai – are să fie Ca și un steag, pentru popoare, Iar neamurile, de sub soare, Se vor întoarce și-au să vie, Grabnic, la El, cu bucurie, Căci slava fi-va locu-n care, Vlăstarul locuință-și are.


Iată dar, că la ușă-s Eu, Și bat în ea. Dacă al Meu Glas, îl aude cineva, Și dacă va veni, cumva, Să Îmi deschidă – și Mă lasă – Atuncea, voi intra în casă Și voi cina cu omu-acel, Iar el, cu Mine-n acest fel.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa