Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Judecători 5:2 - Biblia în versuri 2014

2 „Iată că timpul s-amplinit Și după câte-am suferit, Acuma ni s-au ridicat Oameni viteji, care au stat, Drept căpetenii în popor, Iar sub ocârmuirea lor, Israelul s-a dovedit A fi, de luptă, pregătit. Pe Domnul, binecuvântați!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 „Când căpeteniile s-au așezat în fruntea lui Israel, poporul a mers de bunăvoie! Binecuvântați-L pe Domnul!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 „Atunci când conducătorii au venit în fața lui Israel, poporul a fost dispus să meargă să lupte! Binecuvântați-L pe Iahve!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 „Pentru că [acei] conducători au condus în Israél și pentru că poporul s-a oferit de bunăvoie, binecuvântați-l pe Domnul!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 „Niște căpetenii s-au pus în fruntea poporului în Israel, Și poporul s-a arătat gata de luptă: Binecuvântați pe Domnul!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Căci povățuitorii au povățuit în Israel, căci poporul s‐a dat de bunăvoie, binecuvântați pe Domnul!

Onani mutuwo Koperani




Judecători 5:2
23 Mawu Ofanana  

Apoi, Amasia – cel care, Pe Zicri, drept părinte-l are – De bună voie s-a predat Lui Dumnezeu și a luat Cu sine, două sute mii, Dintre ai lui Iuda copii. Oamenii cari îl însoțeau, Plini de curaj se dovedeau.


Poporu-a binecuvântat Pe-aceia care au picat La sorți, urmând parte-a avea Ca la Ierusalim să stea.


Suflet al meu, tu – niciodată – Să nu uiți a Lui bunătate Și binefacerile toate, Ce ți le face Dumnezeu! Să-L binecuvintezi, mereu,


Poporu-i plin de-nflăcărare, Când Îți aduni oastea cea mere. Tinerii Tăi, în haine sfinte, Ca roua vin să-Ți stea-nainte.


Pe-Acela care l-a-nfruntat Pe Faraon și l-a-necat În Marea Roșie apoi, Cu ai săi oameni de război, Căci îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!


El este-al meu răzbunător, Care-mi supune-orice popor


Și muntele Sionului Și fiicele poporului Lui Iuda vesele se-arată, De a Ta dreaptă judecată.


O, Domn al răzbunărilor,


În muntele Sionului, Lucrul acest, bine se știe Și toți sunt plini de bucurie. Iată că fetele pe care Poporul de Iudei le are, Se bucură-naintea Lui, De judecata Domnului!


Dar dacă lucru-acesta-l fac, De bună voie, după plac, Atuncea știu că o răsplată, Urmează ca să-mi fie dată. Chiar dacă nu mi-ar fi plăcut – Și-n silă, eu l-aș fi făcut – Ar fi tot o isprăvnicie, Care, îmi este dată, mie.


Căci dacă e bunăvoință, Atuncea, este cu putință, Ca tot ce fost-a dăruit, Să fie-apoi, bine primit, Seamă ținând, doar, la ce are Omul să dea, nu la ce n-are.


Deci, fiecare, vreau să dea, Atâta doar, cât va putea – Cât va fi voia omului, Și-l va lăsa inima lui. Nimeni dar, din prinosul său, Să nu dea, cu păreri de rău, Sau pentru că este silit; Căci „e, de Dumnezeu, iubit, Numai acela care știe, Să dăruie, cu bucurie.”


Voi neamuri, toate, ascultați! Mereu, laude, să cântați Pentru poporul Domnului, Căci sângele robilor Lui, Domnu-l va răzbuna, mereu. Iată că Domnul Dumnezeu Trimite a Lui răzbunare Peste potrivnicii ce-i are; În urmă, face ispășire În țară, pentru-ntreaga fire Și pentru toți cei ce-s ai Lui – Pentru poporul Domnului.”


Iată că Gad a fost acel Care-a venit și a cerut Prima bucată din ținut, Căci în al său pământ își are – Ascunsă bine, la păstrare – Legiuitorul, moștenire. Gad a adus la-ndeplinire – Cu toți capii poporului – Apoi, dreptatea Domnului; De-asemeni, a-mplinit mereu, Poruncile lui Dumnezeu, Față de-ntregul Israel.”


Pentru că numai Dumnezeu E Cel care lucrează-n voi, Dând fiecăruia apoi – După plăcerea Lui – voință, Înfăptuire, biruință.


Însă, nimic nu am făcut, Atâta timp cât n-am avut O învoire, de la tine, Căci nu am vrut ca acest bine, Care mi-l faci, a fi silit, Ci dimpotrivă, am dorit, Ca al tău sprijin, în nevoie, Să mi-l poți da, de bunăvoie.


„Te bucură cerule-acum, Și voi, apostolii, precum Și voi cei sfinți! Alături lor, Vă bucurați prorocilor! Căci Dumnezeu – cum ați văzut – Dreptate-acuma, v-a făcut Și a adus vremea lăsată, Pentru această judecată.”


Căci judecățile rostite, De Dumnezeu, sunt dovedite A fi, mereu, adevărate, Făcute numai cu dreptate. Iată că El a judecat, Pe curva care a stricat Pământul, cu curvia ei Și-apoi, i-a răzbunat pe-acei Care-I sunt robi, căci s-a vărsat Sângele lor, nevinovat,”


Inima mea, acuma, iată, Spre căpetenii e-ndreptată, Spre cei care s-au arătat Gata de luptă, ne-ncetat. Să-L binecuvântați, mereu, Pe-al nostru Domn, pe Dumnezeu!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa