Judecători 3:3 - Biblia în versuri 2014

³ Iată ce neamuri se găseau În țară: Filisteni erau, Apoi Heviți și Canaaniți, Și mai erau și Sidoniți. Neamul de Filisteni avuse Cinci domnitori care-l conduse. Heviții toți au locuit În muntele, Liban, numit. Hotarul lor se întindea Din Bal-Harmon și ajungea Pân’ la intrarea locului Cari este al Hamatului.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³ Așadar, națiunile acestea erau: filistenii cu cei cinci domnitori ai lor, toți canaaniții, sidonienii, hiviții care locuiau pe muntele Liban, de la muntele Baal-Hermon până la Lebo-Hamat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³ Deci acele popoare erau: filistenii cu cei cinci regi ai lor, toți canaaniții, sidonienii și hiviții care locuiau în zona muntoasă a Libanului, de la muntele Baal-Hermon până la Lebo-Hamat.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³ cele cinci căpetenii ale filisténilor, toți canaaneénii, sidoniénii și hevéii care locuiau pe muntele Libánului, de la muntele Báal-Hermón până la intrarea în Hamát.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³ Neamurile acestea erau cei cinci domnitori ai filistenilor, toți canaaniții, sidoniții și heviții care locuiau în muntele Liban, de la muntele Baal-Hermon până la intrarea Hamatului.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³ cei cinci domni ai filistenilor și toți cananiții și sidonienii și heviții care locuiesc pe muntele Liban de la muntele Baal‐Hermon până la intrarea în Hamat.

Judecători 3:3 Mawu Ofanana

Geneza 49:13

De-a lungul țărmului de mare – Unde corabia își are Liman – ședea-va Zabulon. Hotarul său, înspre Sidon, Se va întinde. Isahar

2 Samuel 24:7

Spre Tir porniră, înapoi, Către cetățile Hevite Și către cele Canaanite. Spre miazăzi s-au îndreptat Și în Beer-Șeba au intrat, Să cerceteze țara care, Iuda în stăpânire-o are.

1 Regi 8:65

Un praznic, Solomon a dat Atuncea, iar cu el a stat Întreg poporul, negreșit. Și mulți străini au mai venit La praznicul dat de-mpărat. Mai mulți erau de la Hamat Precum și dimprejurul lui. Din părțile Egiptului – De la pârâu-acela care Curge prin ale lui hotare – Veniră mulți, la masa lui, Și-au stat în fața Domnului, Căci șapte zile a ținut Ospățul care s-a făcut. Apoi, el a continuat Și încă șapte, a durat. În ăst fel, praznicul ținut, De paișpe zile s-a făcut.

1 Regi 9:20

Toți cei rămași dintre Hetiți, Dintre Heviți, dintre-Amoriți, Din rândul Feresiților, Precum și-al Iebusiților – Cari nu erau din Israel, Ci numai au rămas în el,

Езекиел 47:20

Hotarul care va fi pus În partea de către apus, Făcut e de marea cea mare, Până la locul cel în care Hotarul merge spre Hamat. Ăsta-i hotaru-n apus dat.

Numeri 13:29

Pământul ei e locuit, La miazăzi de-Amaleciți; Sunt Iebusiți și Amoriți Care, pe munte, locuiesc; De-asemenea, se mai găsesc În acea țară Canaaniții Cari, împreună cu Hetiții, Sunt așezați pe lângă mare, Precum și pe câmpia care Se-ntinde-n lungul râului Cari este al Iordanului.”

Numeri 34:8

Apoi, să-l trageți prin Hamat, Pân’ la Țedad. Continuat

Deuteronom 1:7

Întoarceți-vă, acum, voi. La muntele-Amoriților, Să plece dar, al Meu popor, Și-n toate-mprejurimile. Să împânziți câmpiile, Să vă urcați pe munte-apoi, Să coborâți, în vale, voi; Spre miazăzi, să vă-ndreptați Și pe al mării mal să stați. Să intre dar, al vost’ popor, În țara Canaaniților, Iar din Liban, veți merge voi, Până la Eufrat apoi.

Deuteronom 3:9

(Hermonu-i Sirion numit, De către neamul Sidonit, Iar Amoriții îl numesc Senir, când despre el vorbesc.)

Iosua 11:19

Cu Israel, n-a putut face Atunci, nici o cetate, pace, Afară de neamul Hevit Ce-n Gabaon a locuit. Restul, prin luptă-au fost luate: Cetate dar, după cetate Au fost prin luptă cucerite Și multe fost-au nimicite.

Iosua 11:3

La întreg neamul Canaanit Care ședea la asfințit, La Amoriți și la Hetiți, De-asemenea la Fereziți, Apoi la neamul Iebusit Care în munți a locuit Și-n urmă-apoi Heviților Cari își aveau ținutul lor La poalele Hermonului – În Mițpa – chiar în fața lui.

Iosua 13:3

Pornind de la râul Șihor Cari merge – în curgerea lui, Spre marginea Egiptului – Și până la hotarul care Ecronu-n miazănoapte-l are. Ținutu-acesta Canaanit, De drept, trebuie socotit. Cinci domni acolo-s, bunăoară, Care din Filisteni, coboară: Unul, la Gaza, e aflat; Altu-n Asdod e împărat; Unul, în Ascalon, domnește, Altul, în Gat, împărățește, Iar ultimul dintre acei Este-n Ecron. Pe lângă ei, Ținutul – precum bine știți – E stăpânit și de Aviți.

Iosua 13:5

Urmează-apoi țara pe care Neamul Ghibliților o are, Și tot Libanul risipit În părțile de răsărit – De la Bal-Gad, în sus, pornind, La muntele Hermon ieșind, Și până hăt departe-n zare, Spre a Hamatului intrare.

Iosua 19:28

Înspre Ebron se îndreptau, Rehob și Cana și Hamon, Ieșind în urmă la Sidon.

Iosua 9:7

A lui Israel adunare A zis atunci: „Nu cumva, oare, În al nost’ mijloc locuiți Și din acest motiv veniți, Să faceți legământ, cu noi?”

Judecători 10:12

Când Sidoniții v-au robit – Maon, sau Amelec apoi – Și când la Mine-ați strigat voi, Oare nu Eu v-am izbăvit?

Judecători 10:7

Domnul, atunci când i-a văzut, S-a mâniat și i-a vândut În mâna Filistenilor Și la al lui Amon popor.

Judecători 14:4

Ai săi părinți, nu bănuiau Căci ceea ce Samson dorea, Din partea Domnului venea, Pentru că el – neîncetat – Prilej de ceartă a cătat, Cu neamul Filistenilor, Care-asuprea al său popor.

Judecători 18:7

Cei cinci bărbați l-au ascultat Și către Lais au plecat. Ei, un popor, au întâlnit– Acolo – care, liniștit, Trăia fără de nici o teamă, Căci nu era – de bună seamă – Nimenea, împrejurul său, Care să-i fi făcut vreun rău. În felul Sidoniților, Trăia – atunci – acel popor Și se afla adăpostit, Pentru că neamul Sidonit Era departe-n alt ținut. Nici legături nu a avut Cu oamenii din jurul său, Care să-i fi făcut vreun rău.

Judecători 3:2

Canaanul. Domnul a voit Ca vârstele de oameni care S-au ridicat fără-ncetare În Israel, să știe-apoi, Ceea ce-nseamnă un război.

Judecători 4:2

În mâna împăratului Din țara Canaanului. Iabin, acesta se numea Și la Hațor împărățea. Sisera era căpitan Al oștilor din Canaan. Ținutu-n care-a locuit E, Haroșet-Goim, numit.

1 Samuel 13:5

Iar Filistenii s-au unit, Pentru că ei au plănuit Să se întoarcă înapoi Și să înceapă un război, Cu Israel. Ale lor care Erau în număr foarte mare. De toate, carele acele O mie ajuns-au a fi ele, Iar călăreții ce-i aveau, La șase mii, se ridicau. Oastea cari fost-a adunată Nici nu putea fi numărată. Ea se-ntindea, în largul zării, La fel ca și nisipul mării. Oastea aceea a venit Și, la Micmaș, a poposit, La est de locu-acela care, Drept Bet-Aven, nume, își are.

1 Samuel 29:2

Mai marii peste Filisteni, Cu oștile-au înaintat, Pe care-n cete, le-au grupat. Cei care-o ceată-alcătuiau, O sută-n număr se vădeau. Cetele mari, de Filisteni, Aveau o mie de oșteni. David și-ai săi îl însoțeau, Pe-Achiș, și-n urmă, se aflau.

1 Samuel 6:16

Cei cinci conducători pe care Neamul de Filisteni îi are, După ce-au stat și au văzut Tot ceea ce s-a petrecut, Înspre Ecron plecară-apoi, Venind acasă, înapoi.

1 Samuel 6:18

Erau și niște șoareci care, De aur fost-au fiecare, Și cinci era numărul lor – La fel ca al cetăților Unde aflați erau cei cari, La Filisteni, erau mai mari. Unele fost-au construite, Fiind, cu ziduri, întărite; Dar altele, în schimb, n-aveau Ziduri care le-mprejmuiau. Lucrul acest e-adeverit De piatra ‘ceea – negreșit – Pe cari chivotu-au așezat, Când, de pe car, ei, jos, l-au dat. Și astăzi, piatra se găsește În locul care se numește „Câmpul lui Iosua”, și care E la Bet-Șemeș, la hotare.

1 Samuel 6:4

Toți Filisteni-au întrebat: „Ce jertfă vom avea de dat, Pentru ca-ntreaga noastră vină, În seamă, să nu se mai țină?” „Cinci umflături, voi să luați, Din aur” – au zis ei. „Să dați, Apoi, cinci șoareci făuriți Din aur. Trebuie să știți Că numărul șoarecilor – Precum și-al umflăturilor – E-asemenea numărului Mai marilor poporului. Urgia care v-a lovit Și, peste ei, a bântuit.