Isaia 9:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Cuvântul fi-va cunoscut De-ntreg poporul, căci știut Va fi de cei ce se găsesc În Efraim sau locuiesc, Azi, în Samaria și care Spun cu mândrie și-ngâmfare:

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁹ Tot poporul – Efraim și locuitorii Samariei – va afla despre el, toți cei care, cu mândrie și aroganță în inimă, zic:

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Tot poporul – care se numește Efraim, împreună cu locuitorii Samariei – va ști despre acest fapt. Îl vor cunoaște toți cei care, cu mândrie și cu aroganță în inimă, zic:

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ „Au căzut cărămizi, dar vom construi cu pietre cioplite; sicomori au fost tăiați, dar îi vom înlocui cu cedri”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Tot poporul va avea cunoștință de el, Efraim și locuitorii Samariei, care spun cu mândrie și îngâmfare:

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Și tot poporul va cunoaște, chiar Efraim și locuitorul Samariei, care zic în mândria și trufia inimii:

Isaia 9:9 Mawu Ofanana

1 Regi 22:25

Mica răspunse: „Ai să vezi Și-al meu cuvânt ai să îl crezi, În ziua-n care-nspăimântat, Să te ascunzi, vei fi cătat.”

Proverbe 16:18

‘Naintea morții, e mândria; Iar a căderii e trufia.

Isaia 26:11

Nu vede omul care-i rău, Cât e de tare brațul Tău. Dar pân’ la urmă, va vedea Râvna pe care-o vei avea Pentru al Tău popor și-ndat’ Are să fie rușinat. Focu-i va arde pe cei răi, Cari se vădesc dușmani ai Tăi.

Isaia 28:1

Vai, de cununa îngâmfată, Cari este-n Efraim aflată Și-i a bețivilor pe care Țara lui Efraim îi are! Vai, e de floarea veștejită, Cu care e împodobită Cununa celor ce se-mbată, Pe culme-n valea cea bogată!

Isaia 28:3

Cununa ‘ceea îngâmfată, Din Efraim, va fi luată Și spulberată în picioare,

Isaia 46:12

Oameni cu inima vădită Precum că este împietrită! Voi – cei de pe cuprinsul firi, Potrivnici ai neprihănirii – La Mine, seama, să luați Și-al Meu cuvânt să-l ascultați!

Isaia 48:4

Știind că tu ești împietrit, Că ai grumazul întărit – Ca fierul – și de bună seamă, Îți este fruntea de aramă,

Isaia 7:2

Casa lui David, înștiințată, A fost atuncea, de îndată, Că „Sirienii înarmați În Efraim sunt așezați!” Ahaz, atunci, s-a-nspăimântat Și-al său popor a tremurat, Așa precum clătinați sânt Copacii cei bătuți de vânt.

Isaia 9:8

Domnul trimite un cuvânt Potrivnic, celor care sânt Din Iacov, iar cuvântu-acel Cădea-va peste Israel.

Ieremia 32:24

Jur împrejur, lângă cetate, Șanțuri adânci au fost săpate Ce seamănă amenințare. Cădea-va-ntreaga ei suflare, În mâinile oștirilor Cari sunt ale Haldeilor. Cetatea fi-va doborâtă, Pentru că ea va fi lovită Cu sabia și-asemenea Cu ciuma și cu foametea. Tot ceea ce Tu ai rostit Are să fie împlinit!

Езекиел 30:19

Căci judecățile-Mi rostite Despre Egipt, vor fi-mplinite Și-n felu-acesta au să știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie.”

Езекиел 33:33

Atunci când fi-vor împlinite Aceste lucruri ce-s vestite – Și toate câte le vestesc Acuma se și împlinesc! – Ei au să știe că-n ăst loc, Printre ei, fost-a un proroc.”

Езекиел 7:27

Jelește cel ce-i împărat, Iar voievodul e speriat. Tremură brațele pe care Poporul bietei țări le are. Eu le voi face tuturor, Doar după umbletele lor. Căci după cuviință dreaptă, E judecata ce-i așteaptă. În acest fel, vor ști mereu, Precum că Domnul, sunt doar Eu.”

Езекиел 7:9

În ai Mei ochi, loc, mila n-are Și n-ai să capeți îndurare, Pentru că, iată, Eu voiesc, Acuma, să te pedepsesc, Căci faptele ce-au fost făcute, În fața Mea sunt cunoscute. Pedeapsa ai să o primești, Cu toate că tu te găsești În mijlocul păcatelor, Precum și-a urâciunilor Care de tine-au fost făcute Și-ar trebui să te ajute. Atunci veți ști că Domn sunt Eu Și Cel ce vă lovesc mereu!

Osea 8:14

Căci Israelul n-a ținut, Seama de Cel ce l-a făcut, Ci L-a uitat, când și-a zidit Palate. Iuda și-a-nmulțit Cetățile-ntărite-apoi. De-aceea, foc trimite-voi, Peste cetățile-nălțate Și peste ale lor palate.”

Maleahi 1:4

Iar dacă întâmpla-se-va Că ar putea zice, cumva, Edomul: „Nimiciți suntem, Dar nu-i nimic, căci noi putem, Acuma iar să ne unim, Ruinele să le zidim!”, Iată ce zice-Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Zidească ei, căci nimicesc În urmă, tot ce construiesc Și în ruină-i prefac iară! Atunci, „a răutății țară”, Am să numesc Eu, țara lor, Iar ei vor fi „acel popor Pe care Domnu-i mâniat Și pe vecie-i supărat!”

Maleahi 3:13

„Cuvintele ce le-ați rostit, În contra Mea, s-au dovedit Aspre a fi, neîncetat. Și totuși, voi ați întrebat: „Dar împotrivă-Ți, ce-am spus noi?”

Maleahi 4:1

„Iată dar că o zi anume Are să vină peste lume! Ea vine amenințător Și arde precum un cuptor! Când acea zi are să vie, Precum miriștea au să fie Cei cari trufași se dovedesc Și cei cari rele săvârșesc, Pentru că arși vor fi de ea. Nimic nu le va rămânea Când acea zi are să vină: Nici ramură, nici rădăcină” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

1 Petru 5:5

La fel și voi, tinerilor, Supuși să fiți bătrânilor, Și-n legături, voiesc să fiți, Doar cu smerenie-mpodobiți. Căci împotrivă-i Dumnezeu, La toți cei mândri, dar mereu, Celor smeriți, El le dă har.