3 La prorociță am intrat; De ea, eu m-am apropiat Și-n urmă ea s-a pomenit Cum că un fiu a zămislit. Domnul – apoi – a cuvântat: „Copilul trebuie chemat Maher-Șalal-Haș-Baz.” (Tradus, Numele care a fost pus, Înseamnă tocmai ce mi-a zis Domnul, atuncea când am scris Pe tablă, toți ca să îl vadă: „Grăbește-te și sari pe pradă”)
3 M-am apropiat de prorociță. Ea a zămislit și a născut un fiu. Apoi, Domnul mi-a zis: „Pune-i numele Maher-Șalal-Haș-Baz (Grăbește de prădează, aruncă-te asupra prăzii),
Hilchia – preotul cel mare – Cu Ahicam – acela care Era al lui Ștefan fecior – Și cu Asaia și Acbor, La Hulda merseră, căci ea Era nevasta ce-o avea Șalum – al lui Ticva fecior, Și-al lui Harhas – cari păzitor Era atuncea așezat, Peste veșminte, la-mpărat. Ea, prorociță, se vădea Și la Ierusalim ședea.
A doua zi, Pașhur s-a dus Până la poarta cea de sus, Unde fusese-ntemnițat Prorocul. L-a eliberat, Iar când l-a scos afară, el Îi zise lui Pașhur astfel: „De-acum, Domnul nu îți mai spune Pașhur, ci alt nume îți pune. Magor și Misabib, El are Să te numească, nume care Prin „Spaimă” este tălmăcit, „Din toate părțile”. Pierit Îți va fi numele „Pașhur”. „Norocul mereu, jur împrejur”, Tu nu o să mai fii numit,