6 Un glas, tare, s-a auzit, Cari din cetate a ieșit Și din lăuntrul Templului. El este glasul Domnului Cel care, încurând, Se-arată, Vrăjmașilor, să le dea plată!”
6 Ascultați! Se aude un zgomot venind din oraș! Se aude o voce. Ea vine din Templu! Este vocea lui Iahve. Ea oferă o abundentă recompensă dușmanilor Săi!
Tocmai acuma, Domnul – iată – Iese din locuința Lui, Căci vrea, pe ai pământului Locuitori, să îi lovească Și astfel să îi pedepsească Pentru nelegiuirea lor. Apoi, sângele morților, Pe față fi-va arătat, Căci de pământ, afară dat, Sângele lor are să fie. Uciderile, să se știe Că nu vor fi acoperite, Ci toate fi-vor dezvelite.
El va veni și o răsplată O să îi dea, la fiecare, După ce fel de fapte are. Ai Săi potrivnici au să știe Ce-nseamnă-a Domnului mânie. Ostroavelor le e plătită Plata ce le e cuvenită.
El zise: „Din Sion răcnește Și din Ierusalim pornește, Răsunând, glasul Domnului. Uscat, vârful Carmelului Se-nalță-n zare, plângător. Pășunile păstorilor, Unde turme hălăduiesc, Sunt întristate și jelesc.”