Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 66:4 - Biblia în versuri 2014

4 Tocmai de-aceea, Eu voi cere – Și-asupra lor Eu am să chem – Lucruri de care ei se tem Și-i voi lovi necruțător, Doar spre nefericirea lor. Nu au răspuns când i-am chemat; Când le-am vorbit, n-au ascultat, Făcând ce-i rău în fața Mea Și alegând ce nu-Mi plăcea!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 De aceea și Eu voi alege să Mă port aspru cu ei și să aduc peste ei lucrurile de care se tem, căci atunci când am chemat, niciunul n-a răspuns, atunci când am vorbit, n-au ascultat, ci au făcut ceea ce este rău înaintea ochilor Mei și au ales ce nu-Mi place“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Din această cauză, și Eu voi alege să Mă comport dur cu ei și să aduc împotriva lor lucrurile de care se tem – pentru că atunci când am chemat, niciunul nu a răspuns. Atunci când am vorbit, nu au ascultat, ci au făcut ce este rău în ochii Mei și au ales ce nu Îmi place.»

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 De aceea, și eu voi alege nenorocirea pentru ei, voi face să vină asupra lor teroarea, pentru că am chemat, și nimeni nu a răspuns, am vorbit, și ei nu au ascultat, au făcut ceea ce este rău în ochii mei și au ales ceea ce nu-mi place”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 De aceea și Eu voi alege ce este spre nefericirea lor și voi aduce peste ei lucrurile de care se tem, căci, când am chemat Eu, n-au răspuns și, când am vorbit Eu, n-au ascultat, ci au făcut ce este rău înaintea Mea și au ales ce nu-Mi place!”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 așa și eu voi alege amăgirile lor și voi aduce asupra lor temerile lor; pentru că am chemat și nimeni n‐a răspuns, am vorbit și n‐au auzit, ci au făcut ce era rău în ochii mei și au ales lucrul de care n‐aveam plăcere.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 66:4
24 Mawu Ofanana  

El a făcut ce este rău Față de Dumnezeul său, Precum popoarele aflate În țara lui și alungate De către Domnu-atunci când El, Țara, a dat, lui Israel.


Prin foc, pe-al său fiu, l-a trecut. Vrăjitorii a mai făcut Și de ghicit s-a ocupat. În jurul său a adunat Oameni cari spirite chemau Și viitorul îl ghiceau. El a făcut tot mai mult rău Și-a mâniat pe Domnul său.


Și de aceea i-am lăsat Pradă a fi pornirilor Aflate-n inimile lor.


Că v-am chemat necontenit; Voi, însă, v-ați împotrivit. Vă întind mâna, fără teamă, Dar nimeni nu mă ia în seamă,


Cel rău, chiar dacă se păzește, De ce se teme, e lovit; Dar omului neprihănit, Tot ceea ce o să-și dorească Are să i se împlinească.


De ce, pe nimeni n-am găsit, Atuncea când Eu am venit? Și pentru ce, când am strigat, Nu Mi-a răspuns nimeni, de-ntat’? Prea scurtă Îmi e mâna oare – Acum – pentru răscumpărare? Putere, oare, nu găsesc, Spre a putea să izbăvesc? Iată, doar cu a Mea mustrare, Eu pot seca apa din mare; Din râuri, pot face pustie, Iar peștii lor, stricați, să fie, Din lipsa apei! Eu îmbrac


Tot adevărul s-a făcut – În mare grabă – nevăzut, Iar cel ce s-a îndepărtat De rău, e jefuit de-ndat’. Domnu-Și apleacă, mânios, Privirea și Se uită-n jos, Către pământ. Pe-ntreaga fire, Nu va vedea neprihănire.


Picioarele lor se zoresc Spre răutăți și se grăbesc Să verse sânge ne-ntinat, Iar gândul lor s-a arătat A fi, mereu, nelegiuit. Pe al lor drum, s-au însoțit Prăpădul și cu nimicirea.


Vă voi sorti ca să pieriți, Fiind de sabie loviți Și în genunchi aveți să stați Atunci când fi-veți judecați, Căci Eu sunt Cel cari am chemat, Însă voi nu M-ați ascultat. Eu sunt Cel care v-a vorbit, Dar să răspundeți n-ați voit, Făcând ce-i rău în fața Mea Și alegând ce nu-Mi plăcea.”


Mâinile Mele, răbdător, Mi le-am întins spre un popor Cari răzvrătit s-a arătat Și pe căi rele a umblat, Purtat de gândurile lui, Fără de frica Domnului!


Spre un popor care-Mi stârnește Mânie, căci el dăruiește Jertfe-n grădini și-apoi se duce, Tămâie, pentru a aduce, Ca să o ardă ăst popor, Pe-acoperișul caselor.


Pentru nelegiuirea care A săvârșit-o fiecare, Pentru ceea ce-au făptuit Ai voști’ părinți, când au trăit – Care pe munți-nalți s-au dus, Unde tămâie au adus Și care M-au batjocorit Pe înălțimi, necontenit – O să le fie măsurată O plată binemeritată, Pentru tot ceea ce-au făcut În vremea care a trecut.”


De-aceea, astfel a vorbit Domnul oștirilor, Acel Ce-i Dumnezeu în Israel: „Peste Ierusalim și-apoi În Iuda, Eu aduce-voi Nenorocirile pe care Vi le-am vestit, fără-ncetare, Pentru că nu M-au ascultat, Nici n-au răspuns când i-am chemat!”


„Acum, pentru că am văzut Ce fel de fapte ați făcut, Pentru că nu ați auzit De câte ori Eu v-am vorbit Și pentru că n-ați ascultat În clipa-n care v-am chemat,


Copiii care au ieșit, Din Iuda, au păcătuit, Căci urâciuni ei au adus Și în a Mea Casă le-au pus, În casa peste cari, mereu, Este chemat Numele Meu. Prin felu-n care au lucrat Ei, a Mea Casă, au spurcat.


Speriați – de sabie – sunteți Însă scăpare nu aveți, Căci voi aduce sabia Și o să fiți tăiați de ea, Pentru că astfel am zis Eu, Care sunt Domnul Dumnezeu”


Tocmai de-aceea, să le spui: „Ascultați vorba Domnului, Pe care v-am adus-o eu! Așa vorbește Dumnezeu: „Oricare om va fi acel Din casele lui Israel – Care, pe idoli, îi adună, În inimă ca să și-i pună Și care-apoi, necontenit, Privirile și-a pironit Pe ceea ce-l face să cadă, Mereu, nelegiuirii, pradă – Atunci când întâmpla-se-va Că va veni, dorind cumva, Prorocului să îi vorbească Și lămurire să primească, Eu – Domnul – am să-i dau răspuns Chiar dacă idoli a ascuns În inimă, ca în ăst fel,


Ba mai mult, legi le-am dat atunci, Ce nu sunt bune și porunci Prin cari n-aveau să reușească – În nici un fel – ca să trăiască.


Că au să fie mulți Hristoși, Și mulți prorocii mincinoși. Vor face semne, minuni mari, Să-nșele chiar și pe cei cari Au fost aleși. Luați aminte! –


Însă, întregul Israel N-a ascultat de Samuel, Ci-n gura mare a strigat: „Nu! Să ne pui un împărat,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa