Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 55:8 - Biblia în versuri 2014

8 Căci iată, gândurile Mele Nu sunt asemenea cu cele Cari ale voastre se vădesc. De-asemeni, se deosebesc Căile noastre și-astfel ele Nu sunt și drumurile Mele.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, iar căile voastre nu sunt căile Mele“, zice Domnul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Iahve zice: «Gândurile Mele nu sunt gândurile voastre; și metodele voastre nu sunt (și) metodele Mele.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Căci gândurile mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile mele – oracolul Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile Mele”, zice Domnul.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 Căci gândurile mele nu sunt gândurile voastre, nici căile voastre căile mele, zice Domnul.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 55:8
19 Mawu Ofanana  

Și încă lucru-acest, văd bine Că prea puțin e, pentru Tine! Așa după cum îmi vorbești, Și-n viitor Tu te gândești La casa mea. Mi-ai arătat Bunăvoință, ne-ncetat, Și-acum, pe mine – care sânt Un muritor de pe pământ – Mă-nveți în ceea ce-a privit Lucrul ce fi-va împlinit!


Dar când Naman a auzit, Ce-a spus argatul, mâniat, În mare grabă a plecat, Zicând: „Credeam că va ieși Și că mă va-nsănătoși Chiar Elisei. Mai credeam eu, Că Numele lui Dumnezeu O să Îl cheme, după care, Pe rana mea, mâna, el are Ca să și-o pună, și-n sfârșit, Așa să fiu tămăduit.


Privește cerul! Ce-ai de spus? Oare, cu cât vor fi mai sus Norii acei, față de tine? Îi vezi? Acum gândește bine:


Iată, cărarea Domnului, Credincioșie pe ea, are Și plină e de îndurare, Pentru cei care-I împlinesc Poruncile și Îi păzesc, Cu grijă, legământul dat, Ce pentru noi a fost lăsat.


Dar sfatul Domnului, se știe Că, dăinuiește pe vecie, Iar planul Său se dovedește – Din neam, în neam – că se-mplinește.


Multe minuni ai pregătit Și multe planuri ai urzit, O Doamne, numai pentru mine, Căci nimeni nu este ca Tine. La toți, aș vrea să le vorbesc, Minunile-Ți să le vestesc În de-amănunt, la fiecare, Dar al lor număr e prea mare.


O, Doamne, cât de mari Îți sânt Lucrările de pe pământ, Iar ale Tale gânduri, toate, Adânci sunt! Omul prost nu poate,


Pe strâmbe căi, cel vinovat Va merge; cel nevinovat, Doar calea dreaptă, o va ține, Făcând mereu ce este bine.


‘Nălțimile cerurilor – Ca inima pământului Și cea a împăratului –


Domnul oștirii a venit Și a jurat: „Fi-va-mplinit Tot ceea ce am arătat. Nimica nu va fi lăsat Neîmplinit, din tot ce-am spus.


La fel precum sunt niște oi Rătăcitoare, eram noi, Căci fiecare își vedea De drumul pe care-l avea. Pe El, Domnu-L făcu să cadă, Nelegiuirii noastre, pradă.


Dacă îți vei opri, de-ndat’, Picioru-n ziua de Sabat Și nu vei mai găsi cu cale Să îți faci gusturile tale În a Mea sfântă zi și dacă Sabatul Meu are să-ți placă Și fi-va a ta desfătare, Ca să-l sfințești fără-ncetare Pe al tău Domn și Dumnezeu, Dacă Îl vei slăvi mereu Și dacă ai să Îl cinstești, Dacă nu te-ndeletnicești Mereu cu treburile tale, Dacă urmezi căile Sale Și nu te ții de drumul tău Care te duce doar la rău, Dacă apoi tu ai să știi Ca să te lași de flecării,


Mâinile Mele, răbdător, Mi le-am întins spre un popor Cari răzvrătit s-a arătat Și pe căi rele a umblat, Purtat de gândurile lui, Fără de frica Domnului!


„Eu pedepsesc faptele lor, Precum și gândul tuturor. Dar va veni o vreme-apoi, În cari, la Mine, strânge-voi Popoarele, limbile toate Care sunt pe pământ, aflate. Ele, la Mine, au să vină, Să vadă slava Mea, divină.


„El zice: „Dacă, un bărbat Își lasă soața și-a plecat Și-n urmă va ajunge ea, A fi nevasta altuia, Va mai veni oare-napoi Primul ei soț, la ea, apoi? Atuncea, însăși țara toată Nu va ajunge necurată? Iată că și tu, negreșit, Cu mulți ibovnici ai curvit Și-acum găsești că este bine, Ca să te-ntorci din nou, la Mine?”


Dar iată, însă, în ce fel, A zis casa lui Israel, Despre cărarea Domnului: „Nu este dreaptă calea Lui!” Ascultă dar, casă pe care, Neamul lui Israel o are! Nu este dreaptă calea Mea? Dar nu credeți că s-ar putea Ca să nu fie drepte-apoi Cărările ce le-aveți voi?


Acum Eu – Nebucadențar – Slavă Îi dau și-L laud iar, Pe Împăratul cerului, Căci toate lucrurile Lui Adevărate sunt, mereu. Căile Lui, văzut-am eu Că drepte sunt, necontenit. Putere, El a dovedit, Pentru că să-l smerească știe, Pe cel ce umblă cu mândrie!”


Acela cari s-a dovedit A fi-nțelept, să ia aminte La ce au spus aste cuvinte! Cel priceput să înțeleagă Și-nțelepciune să culeagă! Drepte-s căile Domnului. Cei drepți umblă pe calea Lui. Cei răzvrătiți se prăbușesc Când pe-ale Lui cărări pășesc.”


Domnul i-a zis lui Samuel: „De ce privești așa, la el? Nu te uita la-nfățișare, Nici la statura ce o are, Pentru că Eu l-am lepădat Și nu va fi el, împărat. Domnul, la inimă, privește Și nu la ceea ce izbește – Mai întâi – ochiul omului.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa