Isaia 55:3 - Biblia în versuri 20143 Luați aminte și veniți La Mine, căci o să trăiți! Iată că am să-nchei apoi, Un legământ veșnic, cu voi, Pentru ca astfel să-ntăresc Toată-ndurarea ce-o vădesc Față de casa cea pe care, David urmașă-n lume-o are. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească3 Plecați-vă urechea și veniți la Mine! Ascultați și sufletul vostru va trăi! Voi încheia cu voi un legământ veșnic, potrivit cu promisiunile demne de încredere, făcute lui David. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20183 Fiți atenți și veniți la Mine! Ascultați; și sufletul vostru va trăi! Voi ratifica cu voi un legământ etern; și astfel se va consolida bunătatea Mea față de David. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20203 Plecați-vă urechea și veniți la mine! Ascultați și sufletele voastre vor trăi! Voi încheia cu voi o alianță veșnică, după bunătatea de neclintit față de Davíd. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu3 Luați aminte și veniți la Mine, ascultați, și sufletul vostru va trăi, căci Eu voi încheia cu voi un legământ veșnic, ca să întăresc îndurările Mele față de David. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19313 Plecați‐vă urechea și veniți la mine; ascultați și sufletul vostru va trăi; și voi face un legământ veșnic cu voi, îndurările cele adevărate ale lui David. Onani mutuwo |
Isaia 55:3
45 Mawu Ofanana
În vremea care o să vie, Nicicând, toiagul de domnie, Nu se va-ndepărta de el. La fel va fi și cu acel Toiag de cârmuire, care, El îl va ține la picioare, Până când Șilo se ivește” – Numele Lui se tălmăcește „Mesia”. „De cuvântul Lui, Popoarele pământului – În vremile ce au să vie – Vor asculta, în veșnicie.
Chiar dacă nu-i asemenea – În a Lui față – casa mea, Totuși, cu mine, a făcut Un legământ, veșnic ținut, Care a fost tare zidit Și-n toate, bine întărit. Nu o să facă Domnul, oare, Din ei – în urmă – a răsare Tot ceea ce, neîndoios, Are să fie de folos Ca bucurie să îmi dea, Lucrând spre mântuirea mea?
El a vorbit poporului: „De-asculți de glasul Domnului, Făcând numai ce este bine În fața Lui, dacă vei ține Poruncile ce ți le-a dat Și legile ce le-a lăsat, Atuncea nu vei fi lovit, Cu bolile ce au venit Pe Egipteni și-al lor pământ, Pentru că Eu, Eu Domnul sânt – Acela care, pe-a ta cale, Îți vindecă rănile tale.”
Chiar dacă nu se vor mai ține Munții în locurile lor, Iar culmile dealurilor Au să se miște, totuși, Eu Am să te îndrăgesc mereu. Dragostea Mea va rămânea La tine și de-asemenea, Nu am să-Mi calc cuvântul dat, Nici legământul încheiat, Prin care pace am făcut, Pentru că milă am avut. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”
Atunci doar, lepăda-voi Eu, Pe Iacov și pe robul Meu – Pe David – și nu voi avea Grijă, ca înaintea Mea, Sămânța lor mereu să fie, Pe scaunul cel de domnie Ce-i al stăpânitorilor Puși peste-al lui Avram popor, Peste al lui Isac și apoi Peste-al lui Iacov. Înapoi, I-aduc pe cei ce se vădesc Prinși de război și-i izbăvesc. În acest fel, de mila Mea, Parte – mereu – ei vor avea!”
Zotsatsa