Isaia 5:23 - Biblia în versuri 2014

²³ Vai de cei care-i scot curați Pe oamenii cei vinovați, Pentru că mită au luat Atuncea când au judecat, Făcând – astfel – a fi lipsiți De drepturi cei neprihăniți!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²³ care, pentru mită, îl achită pe cel rău, și-i lipsesc de dreptate pe cei drepți!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²³ Vai de cei care îl achită pe cel vinovat pentru mita pe care o iau de la el și de cei care lipsesc de dreptate pe cel nevinovat!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²³ de cei care pentru mită îl îndreptățesc pe cel nelegiuit, iar de la cei drepți îndepărtează dreptatea.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²³ care scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați!

Traducere Literală Cornilescu 1931

²³ care îndreptățesc pe cel rău pentru mită și iau dreptatea celui drept de la el!

Isaia 5:23 Mawu Ofanana

1 Regi 21:13

Doi oameni răi, ei au găsit Și-aceștia au mărturisit Cum că Nabot l-a blestemat Pe Dumnezeu și pe-mpărat. Atunci, afară îl târâră, Unde cu pietre-l omorâră,

2 Cronici 19:7

Frica de Dumnezeu să fie Cu voi și-n frâu ea să vă ție. Vegheați, de-acuma, fiecare, Asupra faptelor pe care Aveți ca să le săvârșiți, Pentru că-n Dumnezeu, să știți, Nelegiuiri nu sunt aflate Și nici, în seamă, nu-s luate Fețele oamenilor. El, Daruri, nu ia, de nici un fel.”

Psalmi 94:21

Cei răi, cu toții, se adună Să uneltească împreună În contra celor ce-s vădiți Precum că sunt neprihăniți. Ei osândesc, neîncetat, Doar sângele nevinovat.

Proverbe 17:15

Cel care, pe nevinovat, Îl osândește, dar iertat E vinovatu-n fața lui, Scârbă-i în fața Domnului.

Proverbe 17:23

Cel rău pe-ascuns o să primească Daruri, pentru ca să sucească Drumul dreptății, tot mereu, Și pentru a-l găsi mai greu.

Proverbe 24:24

Cel care spune răului „Ești bun!”, acela-i blestemat De neamul său și, ne-ncetat, Popoarele au să-l urască;

Isaia 1:23

Mai marii tăi sunt răzvrătiți Și sunt cu hoții însoțiți. Doar mitei, ei îi sunt supuși Și doar de pofte sunt conduși. Orfanul n-are ce să cate La ei, căci nu îi fac dreptate. Nici pricinile văduvei Nu pot s-ajungă pân’ la ei.

Isaia 10:1

Vai o să fie – negreșit – De toți cei care au rostit Doar hotărâri nelegiuite Și scriu porunci ce sunt vădite Nedrepte, spre folosul lor

Isaia 10:2

Și-n dauna săracilor, Răpind astfel dreptul pe care Sărmanul Meu popor îl are, Făcând orfanii să le cadă Și văduvele-apoi, drept pradă!

Isaia 28:7

Însă și ei sunt clătinați, De aburii de vin purtați Și amețit e fiecare, Căci bea o băutură tare. Și preoții și-aceia cari Proroci sunt, de băuturi tari Sunt îmbătați și-s stăpâniți De vin, căci umblă amețiți. Se clatină când prorocesc. Când judecă, se poticnesc.

Isaia 29:21

Pieri-vor cei ce-i osândeau Pe alții, cei cari întindeau Curse celor ce-au cutezat – Cumva – să îi fi înfruntat, Și toți cei care s-au vădit Precum că l-au năpăstuit Pe cel ce e nevinovat.

Isaia 32:7

Mișelu-n stăpânire are Arme ce sunt nimicitoare. El face planuri vinovate Care, mereu, sunt îndreptate Spre cel ce e nenorocit, Voind să-l piardă, negreșit, Chiar dacă pricina pe care Omul care-i sărac o are, Se-arată dreaptă-n fața lui.

Isaia 59:15

Tot adevărul s-a făcut – În mare grabă – nevăzut, Iar cel ce s-a îndepărtat De rău, e jefuit de-ndat’. Domnu-Și apleacă, mânios, Privirea și Se uită-n jos, Către pământ. Pe-ntreaga fire, Nu va vedea neprihănire.

Amos 5:12

Nelegiuiri multe-ați făcut. Păcatele vi le-am văzut Și fără număr s-au vădit. Pe cel drept, voi l-ați asuprit. Mită mereu ați tot luat Și în picioare ați călcat – Nepăsători – dreptul pe care Acela ce-i sărac îl are.

Miheia 3:11

Toți căpitanii – acei cari, Peste cetate sunt mai mari – Știu ca să judece doar dacă, Daruri, au ca să li se facă. Preoții știu să dea povețe Poporului și să-l învețe, Numai atuncea când, o plată, Urmează să le fie dată. Prorocii lui au dovedit Că pentru bani au prorocit. Și iată-i că mai îndrăznesc, Pe Domnul, de se bizuiesc, Zicând: „Dar nu e Dumnezeu, În al nost’ mijloc, tot mereu? Tocmai de-aceea, mai apoi – Nicicând – atinși nu vom fi noi, De valul de nenorocire Ce se abate peste fire!”

Miheia 7:3

Mâinile lor s-au îndreptat Doar către rău, neîncetat. Cârmuitorul, daruri, vrea. Judecătorul, plată, ia. Cel care mare se vădește, Pe față spune ce dorește, Căci el cere, cu lăcomie, Ce plată vrea, dată să-i fie. Astfel, cu toți merg mână-n mână, De la cârmuitor și până La ultimul slujbaș cel care Drept rangul cel mai mic îl are.

Matei 23:35

Asupra voastră, va să vină Tot sângele nevinovat, Ce, pe pământ, a fost vărsat, De la acel neprihănit Care a fost Abel numit, Și pân’ acum, la Zaharia – Cari fiu îi e lui Barachia – Cel ce-ntre Templu și altar A fost ucis de voi, măcar Că el era nevinovat.

Deuteronom 16:19

Să nu atingi vreun drept, cumva, Și să nu cate cineva, La fețele oamenilor. Să nu iei darurile lor, Căci darurile îi orbesc Pe înțelepți și răsucesc Apoi, cuvântul drepților.

Iacov 5:6

Pe omul cel neprihănit, Cari nu vi s-a împotrivit, L-ați osândit, atuncea, voi, Și, omorât, a fost apoi!