Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 5:21 - Biblia în versuri 2014

21 Vai de cei cari se socotesc Drept înțelepți și pricepuți!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 Vai de cei ce se cred înțelepți și de cei ce se consideră isteți!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 Vai de cei care se cred înțelepți și de cei care se consideră inteligenți!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Vai de cei înțelepți în ochii lor și de cei care sunt pricepuți înaintea lor!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 Vai de cei ce se socotesc înțelepți și se cred pricepuți!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Vai de cei înțelepți în ochii lor și cuminți înaintea fețelor lor!

Onani mutuwo Koperani




Isaia 5:21
13 Mawu Ofanana  

Dar dimpotrivă, omu-ți spun Că are minte de nebun Și-asemenea este născut, Ca mânzul care l-a avut Măgarul cel sălbatic. Eu


Dacă un om are să vie Spunându-ți că e înțelept, Tu dovedește-te deștept Și-n el, nădejdea, să îți pui Ca-n sprijinul nebunului.


Cel leneș, mai deștept, se crede, Decât șapte inși cari, se vede Că dau răspunsuri judecate Și-oricine, să-i asculte, poate.


Singur, să nu te ții deștept. Să nu te crezi prea înțelept Vreodată în cugetul tău. Abateți pasul de la rău Și teme-te de Dumnezeu.


Căci el a zis: „Puterea mea Și-nțelepciunea mea – și ea – Aceste lucruri, le-au făcut. Sunt înțelept și priceput. Hoterele mi le-am întins, Căci pe popoare le-am împins Din fața mea, purtând război, Și jefuite-au fost apoi, Averile din visterie. Pe cei cari fost-au la domnie, I-am doborât din jilțul lor.


Pe cine-ai ocărât tu dar? Batjocuri, cui ai aruncat Și-n contra cui, tu ai strigat? Dar împotriva cui, cutezi, Să îți ridici ochii? Nu vezi? În contra Sfântului pe care Neamul lui Israel Îl are!


Pe voievozi, El îi preface Într-un nimic. La fel le face Judecătorilor cari sânt Pe fața-ntregului pământ.


În răutăți te-ai încrezut Și ai zis, mândră: „Nimenea, Nicicând, nu poate-a mă vedea!” Înțelepciunea ce-o vădeai Și cu știința ce-o aveai Te-au amăgit, încât – mereu – Ai zis: „Doar eu și numai eu!”


„De ați fi orbi” – a cuvântat Iisus – „nu ați avea păcat. Dar zis-ați „Vedem”, într-un glas, Și-astfel, păcatul v-a rămas.”


Că-s înțelepți, s-au lăudat – Necontenit, s-au tot fălit – Și-n urmă, au înnebunit.


„Nu vreau ca nu cumva să știți, Și, singuri, să vă socotiți Drept înțelepți; deci, fraților, Vă spun o taină, tuturor: O parte din Israeliți, Acum, se află împietriți; Iar împietrirea-i stăpânește Până atunci când se-mplinește Numărul dat Neamurilor – Deci până la intrarea lor.


Un lucru, să mai țineți minte: S-aveți aceleași simțăminte, Unii față de alții. Stați, Doar în smerenie. Nu umblați După un lucru socotit Înalt, ci stați la cel smerit. Să căutați a fi deștepți: Nu vă dați, singuri, înțelepți.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa