Isaia 5:14 - Biblia în versuri 2014

¹⁴ De-aceea, împotriva lor, Și locuința morților Își va deschide a ei gură Și-și va lărgi, peste măsură, Gâtlejul, ca să se pogoare În ea, tot ce avea sub soare Sionul: a lui măreție, Neprețuita-i bogăție Și lumea sa gălăgioasă, Veselă, mândră și făloasă.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁴ De aceea Locuința Morților și-a mărit pofta și și-a deschis gura peste măsură. În ea vor coborî nobilii lui Iuda și mulțimea lui, precum și cei ce petrec și se veselesc.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁴ Astfel, locuința morților și-a mărit pofta și și-a deschis gura mai mult ca altădată. Oamenii respectabili din teritoriul numit Iuda împreună cu mulțimea formată din ceilalți locuitori, vor coborî acolo cu toți gălăgioșii și cu oamenii veseli.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁴ De aceea, Șeólul și-a lărgit gâtlejul și și-a deschis larg gura. A coborât frumusețea [poporului], mulțimea, zgomotul și veselia din el.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁴ De aceea își și deschide Locuința morților gura și își lărgește peste măsură gâtlejul, ca să se coboare în ea măreția și bogăția Sionului, cu toată mulțimea lui gălăgioasă și veselă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁴ De aceea Șeolul și‐a lărgit dorința și și‐a deschis gura fără măsură: și slava lor se va coborî în el și mulțimea lor și vuietul lor și tot ce este vesel în ei.

Isaia 5:14 Mawu Ofanana

Psalmi 49:14

Spre locuința morților, Ca și o turmă sunt mânați Și pradă morții sunt lăsați. Ei în picioare-or fi striviți De oamenii neprihăniți. Se duce frumusețea lor, Iar în locașul morților Au să-și găsească locuința.

Psalmi 55:15

Să vină moartea, să-i doboare! Apoi, de vii să se pogoare În locuința morților! Căci răul e-n inima lor, Este în a lor locuință Și-asemeni în a lor ființă.

Proverbe 1:12

Hai! Dăm năvală peste ei, Și-i înghițim pe toți, de vii, Așa precum tu bine știi Că moartea doar îi mai înghite. Întregi, le vor fi mistuite Bietele trupuri, iar apoi

Proverbe 27:20

Cum locuința morților Și-adâncul înfiorător Nu pot să fie săturate, Asemenea sunt însetate Privirile oamenilor, Căci nesătui sunt ochii lor.

Proverbe 30:16

Pentru știința tuturor, Le număr: Casa morților, Femeia stearpă, pământ care – Veșnic – de apă lipsă are, Focul ce n-a spus niciodată „Destul! Mi-e para săturată!”

Isaia 14:11

În locuința morților, Tu vei avea, însoțitor, Nemărginita-ți strălucire Ce-mpodobea a ta mărire Și sunetul de alăute, Căci – așternuturi – ai făcute Din strat de viermi doar. Năpădit Vei fi de ei și-acoperit.

Isaia 14:9

N-au tihnă morți-n somnul lor, Căci locuința morților Se mișcă – de-un fior pătruns, Până-n adâncul ei ascuns – Să te primească, la sosire, Trezindu-i la a ta venire, Pe toți oameni-aceia cari, Peste pământ erau mai mari. Din somnul lor, vor fi sculați Ai neamurilor împărați.

Isaia 21:4

Inima-mi bate tot mai tare, Iar groaza-mi intră-n mădulare. Noaptea plăcerilor se-arată A fi de spaime-nveninată.

Isaia 24:8

Tace glasul timpanelor. Sfârșită-i desfătarea lor. Gălăgioasa veselie S-a stins. A harfei bucurie A încetat, de-asemenea.

Isaia 30:33

De multă vreme-i pregătit Un rug, pentru-mpărat gătit. Adânc și lat este făcut Căci din belșug lemne-a avut. Suflarea Domnului, furioasă – Precum șuvoiul de pucioasă – Asupră-i vine, îl cuprinde Cu valul ei și îl aprinde.”

Езекиел 7:12

Iată că vremea se-mplinește, Iar acea zi, acum, sosește! Să nu se supere cel care Aduce marfă, spre vânzare! Să nu se bucure nici cel Cari cumpăra-va de le el! Căci izbucnește-acum mânia Și se va revărsa urgia, Peste a lor mulțime mare.

Daniel 5:30

Însă în noaptea ‘ceea chiar, Ucis căzut-a Belșațar, Cel care fost-a domnitor Al tuturor Haldeilor.

Nahum 1:10

Precum mănunchiul spinilor – Așa vor fi de încâlciți. Când vor fi beți, vor fi-nghițiți De foc, precum este mâncată Miriștea care e uscată.

Habacuc 2:5

Precum e cel semeț sau beat, Neliniștiți s-au arătat Cei mândri, căci gurile lor, Spre locuința morților, Necontenit, se tot lărgesc. Nesățioși se dovedesc, Precum e moartea, căci ar vrea Să strângă – dacă ar putea – Popoarele neamurilor.

Matei 7:13

„Intrați pe poarta strâmtă! Iată Că largă este poarta, lată Se vede calea, spre pierzare; Iar numărul acelor care Pășesc pe ea, este sporit.

Luca 17:27

Mai înainte ca să vie Potopul, toți mâncau și beau, Se măritau și se-nsurau, Până-n corabie-a intrat Noe. Dar, nimeni n-a băgat, De seamă, și-astfel, a venit Potopul, ce i-a înghițit, Pe oamenii de peste tot.

Luca 21:34

La voi înșivă să vegheați Și, ne-ncetat, seama luați, Să țineți inimile treze, Să nu vi se îngreuneze De mult prea multă îmbuibare, De băutură și mâncare, De grijile vieții aceste, Ca nu cumva, fără de veste, Să vină acea zi apoi, Să năvălească peste voi.