Isaia 49:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Să spui prinșilor de război: „Haideți, ieșiți – acum – și voi!” Celor ce-n beznă sunt aflați, Ai să le spui: „Vă arătați!” Pășune, ei vor fi avut, Pe drumuri. Loc, pentru păscut, Pe toate coastele-o să fie.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁹ pentru a le zice captivilor: «Ieșiți!», iar celor din întuneric: «Arătați-vă!». Ei vor paște pe lângă drumuri, iar pășunea lor va fi pe toate înălțimile golașe.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ urmând să le spun captivilor: ‘Ieșiți!’, iar celor din întuneric: ‘Prezentați-vă!’ Ei se vor hrăni pe lângă drumuri și vor găsi pășune pe toate dealurile fără pomi.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Vei spune celor captivi: «Ieșiți!» și celor care sunt în întuneric: «Veniți afară!». Vor paște pe lângă drumuri și pășunea lor va fi pe toate colinele golașe.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ să spui prinșilor de război: ‘Ieșiți!’ și celor ce sunt în întuneric: ‘Arătați-vă!’ Ei vor paște pe drumuri și vor găsi locuri de pășune pe toate coastele.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ zicând celor închiși: Ieșiți! Celor ce sunt în întuneric: Arătați‐vă! Vor paște pe căi și pășunea lor va fi pe toate înălțimile goale.

Isaia 49:9 Mawu Ofanana

Psalmi 102:20

La geamătul celor ce sânt Ajunși a fi prinși de război, Pentru a-i izbăvi apoi, Pe-aceia care se vădesc Cum că pe moarte se găsesc.

Psalmi 146:7

Cei asupriți primesc – mereu – Dreptate, de la Dumnezeu. Belșug de pâine, El a dat Și pe flămânzi i-a săturat. Domnul îi izbăvește-apoi, Pe cei cari sunt prinși de război.

Psalmi 22:26

Toți cei săraci, eu știu prea bine Că au să fie săturați! Pe Domnul să Îl lăudați Voi toți acei care, mereu, Îl căutați pe Dumnezeu, Iar inimile să vă fie Pline, în veci, de bucurie!

Psalmi 69:33

S-asculte pe săraci, El știe Și nu nesocotește-apoi Pe cei cari prinși sunt, de război.

Isaia 41:18

Voi face, râuri să țâșnească Pe dealuri și să izvorască Ape în văi, iar în pustie, Voi face iazuri ca să fie. Peste pământ uscat apoi, Va trece-al apelor șuvoi.

Isaia 42:16

Pe orbi, pe drumul neumblat – În urmă – îi călăuzesc, Căci am să îi povățuiesc Doar pe cărări necunoscute Care de ei n-au fost bătute. Le voi preface în lumină, Întunecimea cea deplină, Iar căile cele cotite Au să le fie netezite. Acestea am să le-mplinesc Și nu o să îi părăsesc.

Isaia 42:7

Să deschizi ochii orbilor, Să-i scoți pe cei ce sunt legați Fiind în temnițe-aruncați, Să-i scapi pe cei ce se vădesc Că-n întuneric locuiesc.

Isaia 48:17

Iată că Domnul a vorbit, Căci Răscumpărător ți-e El Și Sfânt îi e, lui Israel: „Sunt al tău Domn și Dumnezeu! Te-nvăț ce-i de folos, mereu, Căci Eu doar te călăuzesc Pe calea ce ți-o pregătesc. Ți-arăt pe unde să te duci, Pe unde trebuie s-apuci!

Isaia 5:17

Acolo, turma mieilor Va paște, ca pe câmpul lor. Păstori pribegi au să se-adune Și stăpânire ei vor pune Peste moșiile pierdute Cari de bogați au fost avute.

Isaia 61:1

„Duhul Domnului Dumnezeu E peste Mine, tot mereu, Căci El M-a uns, ca să Mă duc În lume, bune vești s-aduc Celor sărmani și chinuiți, Celor ce sunt nenorociți. Domnul, atunci când M-a trimis Să vin pe-acest pământ, Mi-a zis Să-l vindec pe acela care O inimă zdrobită are, Să dau de veste robilor Că-i ceasul slobozirii lor Și să dau izbăvire-apoi Celor ce sunt prinși de război.

Isaia 65:13

De-aceea, Domnul Dumnezeu Vorbit-a-n acest fel: „Mereu, Ai Mei robi – iată – sunt hrăniți, Dar voi aveți să flămânziți. În timp ce robii Mei vor bea, Parte de sete veți avea. Când ei avea-vor bucurie, Vouă rușine-o să vă fie.

Isaia 9:2

Poporul care se vădea Că-n întuneric rătăcea, Iese din bezna cea deplină Și-acuma vede o lumină. Peste cei care se vădeau Că-n umbra morții locuiau, Iată – acuma – că răsare – Și-i scaldă – o lumină mare.

Езекиел 34:23

Voi pune-n fruntea oilor, Mereu, doar un singur păstor. Acela este Robul Meu, David chemat, pe care Eu Îl pun în fruntea turmelor,

Езекиел 34:29

Le pun un nou răsad, frumos, Care se va vădi faimos. Foamea n-o să mai calce țara Și nici nu-și vor purta ocara Printre popoarele ce sânt Pe fața-ntregului pământ.

Ioel 3:18

Mustul va picura din munți; De pe-ale dealurilor frunți, Va curge lapte. În pârâuri Și în ale lui Iuda râuri, Apă, mereu, are să fie, Iar un izvor are să vie Tocmai din Casa Domnului, Udând valea Sitimului.

Levitic 25:54

Iar dacă se va fi-ntâmplat Că nu este răscumpărat, Atunci, singur să iasă el, Din casa omului acel – Cu-ai săi copii – când o să vie Anul ales, de veselie.

Miheia 5:4

Puterea cârmuirii Lui Va fi puterea Domnului, Puterea Celui cari, mereu, Îi este Domn și Dumnezeu. În liniște-au să locuiască, Căci El o să Se proslăvească Până la marginile care Acest pământ întins le are.

Luca 1:79

Să lumineze, schimbând sorții, Celor ce zac în umbra morții, Și îndemnând, pe fiecare, Să calce pe-a păcii cărare!”

Luca 2:32

Lumină a Neamurilor Și slavă a lui Israel.”

Luca 4:18

A scris: „Duhul lui Dumnezeu E, peste Mine, tot mereu. Astăzi, M-a uns, să vă vorbesc Și, Evanghelia, s-o vestesc, Săracilor. Trimis sunt Eu, De către Domnul Dumnezeu, Pentru-a aduce vindecare, La toți acei dintre voi, care Simt că li-e inima zdrobită. Prin Mine, vă va fi vestită Eliberarea robilor Războiului; iar orbilor, Vederile, le dăruiesc; Pe apăsați, îi slobozesc

Ioan 10:9

Ușa, sunt Eu; iar orișicine Voiește a intra, prin Mine, Are să fie mântuit – Intra-va, iar, când a ieșit, Pășune proaspătă, găsește.

Ioan 8:12

Când a vorbit, din nou, Iisus, Noroadelor strânse, le-a spus: „Eu sânt Lumina lumii. Cine Are a Mă urma pe Mine, În întuneric, niciodată, Nu va umbla, ci-i va fi dată Lumina vieții.” Printre cei

Fapte 26:18

Căci tu le vei deschide-apoi, Ochii, să vadă și să vină, Din întuneric, la lumină; De sub Satana, să se smulgă, La Dumnezeu ca să ajungă. Crezând în Mine, fiecare Are să capete iertare, Pentru păcat; de-asemenea, Și părtășie vor avea, Cu toți cei sfinți, la moștenire.”

Efeseni 5:14

De-aceea zic: „Deșteaptă-te Tu, care dormi, și scoală-te, Dintre cei morți, căci luminat, Vei fi tu, de Hristos, îndat’.”

Efeseni 5:8

Odinioară, voi erați În întuneric, dar azi, stați – În Domnul nostru – în lumină, Liberi fiind, de orice vină. Deci, ca niște copii umblați, Cari ai luminii sunt, dragi frați.

Deuteronom 32:13

În țară, Domnul l-a suit, Iar Israelul a mâncat Rodul ce-a fost în câmp aflat. Ba și mai mult i-a dat El încă: Să sugă miere-apoi, din stâncă, Și untdelemn din acea care Fusese stânca cea mai tare.

Coloseni 1:13

Din a tenebrelor putere, Ne-a izbăvit prin a Sa vrere, Dându-ne-n urmă – dragii mei – Împărăția dragostei Fiului Său. Acolo, El Ne-a strămutat, pe noi, astfel.

1 Petru 2:9

Voi, însă, sunteți socotiți, Drept o aleasă seminție, O-mpărătească preoție; Sunteți un neam de oameni, sfânt, Poporul cari, de pe pământ, Chiar Dumnezeu l-a câștigat, Să fie-al Lui, neîncetat. Mereu, voi trebuie să știți, Ca lumi-ntregi să îi vestiți, De lucrurile minunate, Pe care, să le facă, poate, Acela care v-a chemat, Din hăul cel întunecat – Din bezna cea de spaime plină – La minunata Sa lumină;