Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 49:16 - Biblia în versuri 2014

16 Pe ale Mele mâini ai stat, Pentru că-n ele te-am săpat, Iar zidurile tale sânt ‘Naintea ochiului Meu sfânt.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 Iată, te-am gravat în palmele Mele, iar zidurile tale sunt totdeauna înaintea Mea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Să știi că te-am încrustat în palmele Mele; iar zidurile tale sunt permanent înaintea Mea.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Iată, te-am gravat pe palmele mele, zidurile tale sunt înaintea mea pururi!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Iată că te-am săpat pe mâinile Mele, și zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Iată, te‐am săpat pe palmele mâinilor mele. Zidurile tale sunt necurmat înaintea mea!

Onani mutuwo Koperani




Isaia 49:16
12 Mawu Ofanana  

Un semn, pe mână să îți fie, Și ca un semn de amintire Pe frunte, în a ta privire. Astfel, legea lui Dumnezeu, Sub ochii tăi, va fi mereu. Numai așa, în gura ta, Întotdeauna, ea va sta, Căci din Egipt, cu brațu-I tare, Domnul v-a scos, pe fiecare.


„Pecete, pune-mă a sta Pe brațul și inima ta, Pentru că dragostea e mare Și-asemeni morții, e de tare; Iar gelozia ațâțată, Apare neînduplecată. Ca locuința morților E al ei jar, mistuitor Precum e jarul focului – E-o flacără a Domnului.


Atunci – în ziua ‘ceea – are Ca să se cânte o cântare, Pe plaiurile minunate Aflate-n Iuda: „O cetate Avem, acuma” – au să spună Cuvintele ce-au să se pună În acel cântec. „Ea e tare, Iar Dumnezeul nostru are Ca mântuire să ne dea. Zid de-apărare, ne e ea.


Rubinul, am găsit cu cale, Să-mbrace zidurile tale, Iar porțile ți le croiesc Din pietre scumpe și-ți podesc Ocolul, doar cu nestemate, Cu măiestrie așezate.


Nici vorbă nu o să mai fie, În țara ta, de silnicie. Nici pustiire, nici prăpăd – La tine – nu o să mai văd. Căci nu va mai fi nici un rău, Atuncea, în ținutul tău. Drept „Mântuire”, Eu numesc Zidul cu cari te-mprejmuiesc, Iar a ta poartă minunată, Drept „Laudă” va fi chemată.


„Ierusalime, am adus Niște străjeri și-apoi i-am pus Pe ale tale ziduri stând, Pentru a nu tăcea, nicicând. De-a lungul zilei, n-au să tacă Și nici când noapte-o să se facă. Să nu vă odihniți, defel, Voi care-I amintiți de el, Lui Dumnezeu. Nu încetați,


Nici un răgaz să nu Îi dați Până când nu o să lucreze Și nu are ca să așeze, Din nou, Ierusalimul sfânt, Drept laudă pentru pământ!


„Păcatul ce l-a săvârșit Casa lui Iuda, negreșit, Nu este nicidecum uitat, Ci el adânc e încrustat Pe tabla inimilor lor Și coarnele altarelor, Cu un priboi de fier bătut, Cu vârf din diamant făcut.


Domnul a zis: „Pe viața Mea, Chiar de ar fi Ieconia – Fiul lui Ioiachim, aflat În Iuda, ca și împărat – În a Mea dreaptă, un inel Ca să pecetluiesc cu el, Chiar și atunci l-aș lepăda.


Atuncea tu, Zorobabel – Cari fiu îi ești lui Șaltiel Și rob al Meu – vei fi luat, Pentru că te voi fi păstrat Ca pe-o pecete, căci ales Ai fost, de Mine. Te-am cules Eu, cari sunt Domn al tuturor” – A zis Domnul oștirilor.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa