Isaia 47:9 - Biblia în versuri 20149 Aceste două lucruri, iată, Ți se vor întâmpla deodată: Și văduvă tu ai să fii, Dar și lipsită de copii. Cu toate te vei pomeni Că într-o zi îți vor veni. Ele-au să te lovească tare, Cu o putere foarte mare, În ciuda descântecelor Și a vrăjitoriilor Pe care le vei fi făcut. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească9 Amândouă aceste lucruri vor veni asupra ta dintr-odată, într-o singură zi. Pierderea copiilor și văduvia vor veni pe deplin asupra ta, în pofida mulțimii vrăjitoriilor tale și a marii puteri a descântecelor tale. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20189 Amândouă aceste lucruri vor veni împotriva ta în același timp – într-o singură zi. Pierderea copiilor și văduvia vor veni în totalitate împotriva ta – în ciuda multelor tale vrăji și a marii forțe pe care o au descântecele tale. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20209 Însă vor veni asupra ta acestea două într-o clipă, într-o singură zi: pierderea copiilor și văduvia. Vor veni în plinătate asupra ta, în ciuda mulțimii vrăjitoriilor tale și a multelor tale descântece. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu9 Și totuși aceste două lucruri ți se vor întâmpla deodată, în aceeași zi: și pierderea copiilor, și văduvia; vor cădea asupra ta cu putere mare, în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale și multelor tale descântece. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19319 Dar amândouă acestea vor veni asupra ta într‐o clipă, într‐o singură zi: pierderea de copii și văduvia. Vor veni peste tine în plinătatea lor cu toată mulțimea farmecelor tale cu tot marele număr al descântecelor tale. Onani mutuwo |
Aceea care – s-a văzut – Șapte feciori că a născut, Iată, tânjește ne-ncetat Și își dă sufletul, de-ndat’. Deși încă e ziuă mare, Pe cer apune al ei soare. Ea are fața înroșită Și-i de rușine-acoperită. Pe cei ce vor mai rămânea O să-i mănânce sabia Vrăjmașilor, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”
Atuncea, el a poruncit Să-i cheme-n față-i – negreșit – Pe cei care sunt vrăjitori, Sau sunt în stele cititori, Pe toți cei care se vădeau Cum că descântece făceau Și-a mai chemat, pe lângă ei, Pe o mulțime de Haldei, Voind să afle de îndat’, Ce-nseamnă ceea ce-a visat. Așa precum a poruncit, ‘Naintea lui, toți au venit.
În gura mare, a strigat, În urmă, marele-mpărat, Să vină ai săi vrăjitori, Cu cei care sunt cititori În stele, precum și cu cei Ce se vădeau a fi Haldei. Când toți în față-i au venit, În acest fel el le-a vorbit: „Cel care poate să citească Scrisul și să mi-l tălmăcească, Are să fie îmbrăcat În purpură și-i va fi dat Un lănțișor de aur care, La gât, ca să îl poarte, are. La cârmă, în împărăție, Al treilea el are să fie.”