Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 47:15 - Biblia în versuri 2014

15 Așa va fi soarta pe care, Va-mpărtăși-o fiecare Dintre acei la cari mergeai Când întrebări tu le puneai. La fel va fi și cu acei Cu cari făceai negoț, căci ei Se risipesc precum un nor, Și n-au să-ți vină-n ajutor.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

15 Așa sunt pentru tine cei pe care te oboseai să-i întrebi și cei cu care ai făcut comerț încă din tinerețe: fiecare rătăcește pe căile lui și nu este nimeni care să te salveze.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

15 Așa sunt pentru tine cei pe care te oboseai să îi întrebi și cu care ai făcut comerț încă din tinerețe. Fiecare rătăcește pe drumurile lui; și nu există nimeni care să te salveze!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

15 Așa vor fi cei cu care te-ai obosit făcând comerț din tinerețea ta: fiecare rătăcește pe cont propriu și nu va fi nimeni să te salveze”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

15 Așa va fi soarta acelora pe care te oboseai să-i întrebi. Și cei cu care ai făcut negoț din tinerețea ta se vor risipi fiecare într-o parte și nu va fi nimeni care să-ți vină în ajutor.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

15 Așa îți vor fi aceia cu care te‐ai ostenit, cu care ai negustorit din tinerețea ta. Fiecare se va trage la o parte, nu este nimeni să te mântuiască.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 47:15
8 Mawu Ofanana  

Eu sunt Cel de la început Și nimeni altul n-a putut, Din mâna Mea să izbăvească. Cine-o să se împotrivească, Atuncea când lucra-voi Eu?”


Idolul astfel făurit, Pe umăr, e apoi purtat Și pe-al său loc e așezat. Rămâne-va în locu-acel, Căci nu se poate mișca el. Oamenii vin în fața lui, Se-nchină-apoi idolului, Strigă la el și, rugător, Îi cer să le dea ajutor. El nu răspunde, iar apoi Nici nu îi scapă din nevoi.


Te-ai obosit tot întrebând Și ajutoare așteptând. Să vină și să-ți țină parte Cei cari știu cerul a-l împarte, Cei care stelele pândesc, Aceia care îți vestesc – Citind numai după luni noi – Ce ți se va-ntâmpla apoi!


Asemeni leilor răgesc. Ca niște pui de lei mugesc Și sforăie îngrozitor, Apucând prada-n colții lor, Iar prăzii, ajutor să-i dea, Nu o să poată nimenea.


Totuși, sunt niște câini în care Zace o lăcomie mare Și nu se satură nicicând. Niște păstori, lângă oi, stând, Sunt ei, însă sunt dovediți Că de pricepere-s lipsiți. De drum, își vede fiecare Și de folosul ce îl are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa