Isaia 45:22 - Biblia în versuri 2014

²² De-aceea zic Eu, către voi: Veniți la Mine, înapoi, Ca să puteți fi mântuiți Voi toți cei care vă găsiți La marginile de pământ, Căci Dumnezeu, numai Eu sânt!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²² Întoarceți-vă la Mine și veți fi mântuiți, toți cei ce locuiți până la marginile pământului, căci Eu sunt Dumnezeu, nu există altul!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Întoarceți-vă la Mine și veți fi salvați – voi toți cei care locuiți până la marginile pământului – pentru că Eu sunt Dumnezeu. Nu există altul!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² Întoarceți-vă la mine și veți fi mântuite toate marginile pământului! Căci eu sunt Dumnezeu și nu este altul.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Întoarceți-vă la Mine, și veți fi mântuiți toți cei ce sunteți la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, și nu altul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² Priviți la mine și fiți mântuiți toate marginile pământului! Căci eu sunt Dumnezeu și nu este altul.

Isaia 45:22 Mawu Ofanana

2 Cronici 20:12

Nu ai să-i judeci Tu, pe ei? Căci noi, acum, suntem acei Cari, de putere, sunt lipsiți. Avem doar ochii ațintiți Spre Tine, Doamne, și-așteptăm Sprijinul Tău să-l căpătăm!”

Psalmi 22:17

Iar oasele, dacă aș vrea Să mi le număr, aș putea. Curioși ei însă mă privesc, Căci ne-ncetat doar mă pândesc.

Psalmi 22:28

Căci numai a lui Dumnezeu E-mpărăția, tot mereu. El este Cel ce Se vădește Că peste neamuri stăpânește.

Psalmi 65:5

Tu ești al nostru Dumnezeu Și-n bunătatea Ta cea mare, Tu ne asculți fără-ncetare, Făcând minuni pe-ntinsul firii, Căci Tu ești Domnul mântuirii. Nădejde ești, celor ce sânt Drept margini pentru-acest pământ, Precum și ale mărilor.

Psalmi 65:6

El dă tărie munților, Căci al Lui mijloc e încins Doar cu puteri de necuprins.

Isaia 30:15

Căci Dumnezeul Cel pe care, Drept Sfânt, Israelul Îl are, A spus așa: „Vă dau odihnă, Pentru ca-n liniște și-n tihnă, Voi, mântuirea, s-o primiți. Tăria voastră o găsiți Doar în încredere, precum Și în seninătate-acum.” Voi, însă, nu v-ați învoit,

Isaia 41:22

„Să le arete și să vie Să spună, ce are să fie. Ce prorocii aveți apoi, Pe cari să le fi făcut voi? Vorbiți-ne dar, despre ele, Căci prorociile acele, Vrem să ne fie-mpărtășite, Să știm când fi-vor împlinite. Veniți și spuneți tuturor, Ce o să fie-n viitor.

Isaia 43:6

Spre miazănoapte-am să privesc Și-n acest fel am să vorbesc” „Ce e al Meu, dă înapoi!” Spre miazăzi, voi zice-apoi: „Să nu oprești, să nu apuci Pe fiii Mei, ci să-i aduci Din țările îndepărtate, La margini de pământ aflate. Să Îmi aduci fiicele mele, ‘Napoi, din țările acele.

Isaia 45:21

Vorbiți cu oamenii acei. Aduceți-i dar, și pe ei Încoace, să se sfătuiască, Unii cu alții să vorbească. Cine e Cel ce-a prorocit Și aste lucruri le-a vestit De la-nceput, mai dinainte, Ca voi – toți – să luați aminte? Dar oare nu vi le-am spus Eu, Care sunt Domnul? Dumnezeu, Un altul, în afara Mea, Nu se mai află nimenea! Drept și mântuitor, sunt Eu, Căci nu mai e alt Dumnezeu.

Isaia 45:5

Căci Eu sunt Domnul, tot mereu, Și nu este alt Dumnezeu, Pentru că în afara Mea, Nu se mai află nimenea. Eu te-am încins, când nu știai Nimic și nu Mă cunoșteai.

Isaia 49:12

Iată-i că vin din depărtări. Iată că unii vin din țări Ce sunt în miazănoapte-aflate. Alții, din cele așezate Către apus; pe alți-i știm Că sunt veniți de la Sinim.

Isaia 49:6

Domnul, astfel, a glăsuit: „E prea puțin să fii numit Drept Rob al Meu, ca să Te duci Și înapoi să Mi-i aduci Pe Iacov și pe cei pe care Israel rămășiță-i are. De-aceea-n vremea ce-o să vină, Am să Te pun să fii Lumină A neamurilor care sânt Pe fața-ntregului pământ, Pentru ca, astfel, mântuire S-aduci peste întreaga fire.”

Isaia 52:10

Popoarele pământului Vedea-vor brațul Domnului – Vedea-vor brațul Său cel sfânt – Iar marginile de pământ Văd mântuirea cea pe care, Al nostru Dumnezeu o are.”

Isaia 55:5

Iată – într-adevăr – apoi, La Mine, neamuri, chema-voi, Pe care nu le-ai cunoscut, De care – știre – n-ai avut. Popoare, voi chema apoi, Care nu vă cunosc pe voi. La tine, alerga-vor ele, Pentru că neamurile-acele Veni-vor, pentru Dumnezeu, Pentru Cel cari ți-e Domn, mereu. Ele-au să vine pentru Cel Cari Sfânt îi e, lui Israel, Pentru Cel care Se vădește, Pe tine, că te proslăvește.”

Isaia 55:6

De-aceea zic: Seama luați! Pe Domnul să Îl căutați! Să-L căutați necontenit, Cât încă poate fi găsit! Ascultați dar, vorbele-aceste: Cât încă El aproape este, Pe Domnul, voi nu pregetați, Necontenit, să Îl chemați!

Isaia 60:3

Neamuri, la tine, au să vină Să meargă în a ta lumină, Iar împărații vor căta Să umble-n strălucirea ta.

Isaia 66:18

„Eu pedepsesc faptele lor, Precum și gândul tuturor. Dar va veni o vreme-apoi, În cari, la Mine, strânge-voi Popoarele, limbile toate Care sunt pe pământ, aflate. Ele, la Mine, au să vină, Să vadă slava Mea, divină.

Ieremia 33:16

Atuncea Iuda – negreșit – Are să fie mântuit. Ierusalimul va putea, Parte de liniște-a avea Și-l vor numi, în țara voastră, „Domnul, neprihănirea noastră”.

Osea 13:4

Dar de la Egipteni, mereu, Eu îți sunt Domn și Dumnezeu, De-atunci de când, din a lor țară, De Mine ai fost scos afară. Nu este, în afara Mea, Nimeni să poată ca să dea Vreo mântuire, tuturor, Căci Eu, doar, sunt Mântuitor.

Miheia 5:4

Puterea cârmuirii Lui Va fi puterea Domnului, Puterea Celui cari, mereu, Îi este Domn și Dumnezeu. În liniște-au să locuiască, Căci El o să Se proslăvească Până la marginile care Acest pământ întins le are.

Miheia 7:7

Eu, însă, am ca să privesc Spre Domnul și nădăjduiesc În Cel care îmi e mereu, Al mântuirii Dumnezeu, Căci știu că mă va asculta.

Zaharia 12:10

Atunci, asupra casei care David în stăpânire-o are, Și peste cei ce se vădesc Că în Ierusalim trăiesc, Duh de-ndurare Eu voi pune, Precum și duh de rugăciune. Își vor întoarce înapoi Ochii și vor privi apoi, Spre Cel pe care L-au străpuns, Spre Mine, pe cari M-au împuns. În urmă, Îl vor plânge dar, Cum cineva-și plânge amar, Pe fiul care l-a avut, Care-i era întâi născut.

Ioan 6:40

Încă ceva, să mai știți voi: Tatăl Meu vrea, celui ce vede Pe Fiul și-apoi – în El – crede, Veșnică viață, să îi dea; Pe-acela, îl voi învia, În ziua de apoi.” Erau,

Titus 2:13

În așteptarea împlinirii Nădejdii noastre, a ivirii Slavei, pe care, tot mereu, O are-al nostru Dumnezeu Mântuitor – Hristos Iisus – Care se află-n ceruri, sus.

Evrei 12:2

Mereu, cu ochii ațintiți, Spre Căpetenie, să fiți, Către Desăvârșirea care Credința tuturor o are, Adică la Hristos Iisus, Cari pentru ce-I fusese pus În față – pentru bucurie – A fost în stare ca să vie Aici, și cruce-a suferit, Rușinea a disprețuit Și-acuma, șade, tot mereu, La dreapta, lângă Dumnezeu, Unde chemat a fost să vie, Lângă-al Său scaun de domnie.

2 Petru 1:1

„Simon, zis Petru, rob supus Și-apostol, în Hristos Iisus, Către cei care-au dobândit Credința ce s-a dovedit De-același preț cu cea pe care, Noi am primit-o, fiecare, Prin voia Dumnezeului Și a Mântuitorului Nostru, aflat în ceruri, sus – Adică prin Hristos Iisus.