Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 43:10 - Biblia în versuri 2014

10 Domnul a zis: „Eu v-am luat, Ca martori să Îmi fiți, mereu, La fel precum e Robul meu Care, ales a fost de Mine, Ca să cunoașteți totul bine, Să credeți ceea ce-am vorbit Și să-nțelegeți, negreșit, Că Eu sunt. Înaintea Mea, Făcut n-a mai fost nimenea Drept Dumnezeu, iar după Mine, Nici un alt Dumnezeu nu vine.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

10 „Voi sunteți martorii Mei“, zice Domnul, „voi și Slujitorul Meu pe Care L-am ales, ca să cunoașteți, să credeți în Mine, și să înțelegeți că Eu sunt. Înaintea Mea n-a existat niciun Dumnezeu și nici după Mine nu va fi.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 «Iahve zice: ‘Voi sunteți martorii Mei – împreună cu Sclavul Meu pe care L-am ales – ca să cunoașteți, să Mă credeți și să înțelegeți că Eu sunt. Înaintea Mea nu a fost făcut niciun Dumnezeu; și nici după Mine nu va fi vreunul.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 Voi sunteți martorii mei – oracolul Domnului – și l-am ales pe slujitorul meu ca să mă cunoașteți și să credeți în mine, să pricepeți că Eu Sunt; înaintea mea nu a mai fost plăsmuit niciun dumnezeu și după mine nu va mai fi.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 „Voi sunteți martorii Mei”, zice Domnul, „voi și Robul Meu pe care L-am ales, ca să știți, ca să Mă credeți și să înțelegeți că Eu sunt: înainte de Mine n-a fost făcut niciun Dumnezeu și după Mine nu va fi,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 Voi sunteți martorii mei, zice Domnul, voi și robul meu, pe care l‐am ales: ca să cunoașteți și sa mă credeți și să înțelegeți că eu sunt Același. Înainte de mine n‐a fost întocmit niciun Dumnezeu, nici după mine nu va fi.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 43:10
29 Mawu Ofanana  

Dar Tu Același vei rămâne, Iar anii Tăi veșnic vor ține.


Atunci, Aron mâna și-a-ntins, Iar al Egiptului cuprins, De broaște s-a acoperit.


Ca toți să vadă și să știe Că Domnu-i Cel ce a făcut Tot ce-n pustie s-a văzut, Iar ziditorul lor e cel Cari Sfânt îi e, lui Israel.”


Și cine, oare, a-mplinit Aceste lucruri, negreșit? Cine e cel ce le-a făcut? Acela cari, de la-nceput, La Sine, neamuri, a chemat, E Domnul Cel adevărat, Eu, Cel dintâi, necontenit, Și-Același, până la sfârșit.


Dar Tu Israel, rob al Meu, Tu Iacove, pe care, Eu Alesu-te-am, ca să te am, Căci ești sămânța lui Avram – Cel care, după cum se știe, Prieten bun, Îmi este Mie –


Priviți-L dar, pe Robul Meu, Pe care-L sprijinesc mereu. El e Alesul Meu, în care, Sufletul Meu plăcere, are. Din al Meu Duh, Eu am luat Și peste El, Eu am turnat. El va vesti neamurilor, Venirea judecății lor.


Eu sunt Cel care am vestit, Eu sunt Cel care-a mântuit. Tot Eu am prorocit apoi. Străin, Eu nu sunt printre voi. Martori ai Mei sunteți, mereu, Căci Eu sunt Domnul Dumnezeu.


Căci Eu sunt Domnul, tot mereu, Și nu este alt Dumnezeu, Pentru că în afara Mea, Nu se mai află nimenea. Eu te-am încins, când nu știai Nimic și nu Mă cunoșteai.


Toate acestea le-am făcut Numai așa precum am vrut, Spre a se ști, din răsărit Și-apoi până la asfințit, Precum că în afara Mea Nu se mai află nimenea, Căci Eu sunt Domnul, tot mereu, Și nu este alt Dumnezeu.


„Ascultă Iacove! La fel, Ascultă și tu, Israel! Eu sunt Cel care te-a chemat, Care – de mână – te-a luat! Eu sunt întâiul, tot mereu, Iar Cel din urmă sunt tot Eu.


De la-mpărați, vei căpăta Hrană și te vor alăpta Împărătese. Toți – la tine – Veni-vor ca să se închine Și au să-ți lingă fiecare, Țărâna strânsă pe picioare, Ca tu să știi cum că, mereu, Adevăratul Domn, sunt Eu, Iar cei ce n-au nădejdea-n Mine Au să rămână de rușine.”


Printre popoare, l-am pus Eu, Martor să-Mi fie, tot mereu, Și cap și-apoi stăpânitor Al tuturor popoarelor.


Atuncea tu, Zorobabel – Cari fiu îi ești lui Șaltiel Și rob al Meu – vei fi luat, Pentru că te voi fi păstrat Ca pe-o pecete, căci ales Ai fost, de Mine. Te-am cules Eu, cari sunt Domn al tuturor” – A zis Domnul oștirilor.


Iar voi, care ați fost cu Mine, De la-nceputuri, o să fiți, Datori, să Mă mărturisiți.”


În carte. Însă, ce aveți, S-a scris, pentru ca să puteți A crede voi, cum că Iisus Este Hristos, care – de sus – Venit-a, că e viu mereu, Că Îi e Fiu lui Dumnezeu.


Putere, veți primi apoi, Când Duhul Sfânt o să coboare, Din ceruri, peste fiecare, Și-n felu-acesta, întăriți, Martorii Mei, aveți să fiți, Aici, chiar unde ne găsim – Adică în Ierusalim – Precum și în toată Iudeea, Samaria, iar – după-aceea – Pe-ntinderea pământului, Până la marginile lui.”


Ba încă, fraților, să știți, Că noi suntem descoperiți Ca martori ai lui Dumnezeu, Cari, mincinoși, suntem, mereu; Fiindcă noi, cu toți, am spus, Precum că pe Hristos Iisus, El, dintre morți, L-a înviat, Fără a fi adevărat, Pentru că toată lumea știe, Că morții n-au să mai învie.


Să știți că singur Dumnezeu, Sunt Eu și Eu voi fi, mereu! Nu este – înțelegeți bine! – Alt dumnezeu, afar’ de Mine! Doar Eu dau viață tuturor, Și Eu sunt Cel care omor. Tot Eu sunt Cel care rănesc, Dar și Cel cari tămăduiesc. Nu poate scoate nimenea, Pe cineva, din mâna Mea!


La toate-ai fost martor, mereu, Ca tu să știi că Dumnezeu E Domnul și-n afara Lui, Alt dumnezeu, pe lume, nu-i.


Să știi – și-n inimă să-ți pui – Că în afara Domnului, Alți dumnezei – în cer – nu sânt; Și nici aici jos – pe pământ – Căci numai El este, mereu, Singurul Domn și Dumnezeu.


Ci dimpotrivă, S-a lăsat, Pe Sine însuși, dezbrăcat, Luând un chip al robilor, Asemenea oamenilor.


Așa după cum ați aflat Și după cum v-a învățat Al nostru frate prea iubit, Cari, Epafras, este numit. Tovarăș – fratele acel – Ne este-n slujbă. Astfel, el S-a dovedit a fi-n Hristos, Un slujitor bun, credincios,


Și-acesta a mărturisit, Despre cuvântul auzit, Cari este al lui Dumnezeu, Și a vorbit apoi, mereu – Ca și un martor credincios – De mărturia lui Hristos, Făcând astfel, de cunoscut, Ce-a auzit și ce-a văzut.


Și-apoi de la Iisus Hristos – Cel care-i martor credincios, Cel care e întâi născut Din morți, Cel care e știut Că este Domnul tuturor, Adică a-mpăraților Care, în astă lume, sânt Și stăpânesc peste pământ! A Lui – Celui cari se vădește, Necontenit, că ne iubește, Celui cari, de al nost’ păcat, Cu al Său sânge, ne-a spălat,


Scrie-i la îngerul pe care, În Laodiceea, îl are Biserica, în frunte, pus: „Iată ce a avut de spus, Cel care-i Amin, ne-ndoios, Cel ce e Martor credincios Și-adevărat, Cel ce-a-nceput Zidirea care s-a făcut De către Domnul Dumnezeu:


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa