Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 40:6 - Biblia în versuri 2014

6 Un glas a zis: „Strigă, mereu!” „Dar, ce anume, să strig eu?” – Am îndrăznit, de-am întrebat. Glasul, atunci, a cuvântat: „Asemeni ierbii, toate sânt Făpturile de pe pământ. Ca florile câmpiilor, Este și strălucirea lor.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Un glas zice: ‒ Vestește! El a întrebat: ‒ Ce să vestesc? ‒ Orice om este ca iarba și toată splendoarea lui este ca floarea de pe câmp.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 O voce zice: «Strigă!». Eu am întrebat: «Ce să strig?» Spune: «Orice creatură este ca iarba și toată gloria ei este ca floarea de pe câmp!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Un glas zice: «Strigă!», dar a răspuns: «Ce să strig?». Orice făptură este ca iarba și toată frumusețea ei este ca floarea câmpului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Un glas zice: „Strigă!” Și eu am răspuns: „Ce să strig?” „Orice făptură este ca iarba și toată strălucirea ei, ca floarea de pe câmp.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Glasul unuia zice: Strigă. Și unul zice: Ce să strig? Toată carnea este iarbă și toată frumusețea ei este ca floarea câmpului.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 40:6
17 Mawu Ofanana  

De greutăți; și o să vină O zi în care e tăiat, Ca floarea. Deci a alergat Zadarnic: iată-l, a pierit Ca umbra – biet nenorocit.


Zilele mele stau să treacă Precum o umbră care pleacă. Gata-s, din lume, să mă duc Și-asemeni ierbii mă usuc.


Cei răi lucrează fără teamă. Dacă ei însă înverzesc Ca iarba și dacă-nfloresc, Aceasta-i numai ca să fie Înlăturați, pentru vecie.


Tu, ceea care te vădești Că în Sion te-adăpostești, Strigă – cu multă bucurie – Și plină fii, de veselie Căci mare e în tine – iată – Acela care Se arată Precum că e Sfântul pe care Poporul Israel Îl are.”


Locuitorii lor, fricoși, Se vor uita neputincioși, Înspăimântați și îngroziți, Fiind de teamă-nmărmuriți. Ca iarba fragedă fi-vor Ca și verdeața din ogor, Ca iarba de pe-acoperiș – Care-nfrunzește pe furiș – Precum e grâul cel uscat, ‘Nainte de a fi-nspicat.


Strigă un glas: „Să vă grăbiți, O cale să Îi pregătiți, Domnului nostru, în pustie! Să neteziți un drum! Să fie Făcut în loc uscat, mereu, Pentru al nostru Dumnezeu!


Să fiți încredințați că Eu Am să vă mângâi, tot mereu. Cine ești tu ca, temător, Să fii, de omul muritor, Sau să te temi de fiul lui, Care-i ca iarba câmpului,


„Strigă mereu, în gura mare! Fă-ți glasul să răsune tare, Precum o trâmbiță! Vorbește Fără-ncetare și vestește Nelegiuirile pe care, Poporul Meu, acum, le are! Să faci astfel, de cunoscut, Păcatele ce le-a făcut Casa lui Iacov, ne-ncetat!


„Du-te-n Ierusalim și spune Cuvintele ce le voi pune În gura ta, iar către el, Să strigi apoi, în acest fel: „Așa vorbește Dumnezeu: „Aminte încă, Mi-aduc Eu De dragostea ce o aveai Când încă tânără erai, Când logodită te-ai aflat Și în pustie M-ai urmat, Într-un pământ neroditor, Nesemănat, neprimitor.


Are să vină ziua când Străjerii vor porni, strigând, Prin muntele lui Efraim: „Hai, în Sion să ne suim, La Cel care este mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu!


Trâmbiți și-n urmă să sunați La Ghibea, trâmbițele-acele! La Rama, să sunați din ele! Grăbiți-vă să v-adunați La Bet-Aven, ca să strigați! Iată-i – acuma – grabnic vin, Pe a ta urmă, Beniamin!


Când Îngerul L-a auzit S-a-ntors și astfel mi-a vorbit: „Strigă și zi: „Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are, A spus așa, ca să se știe: „Iată, sunt plin de gelozie, Pentru Ierusalim și-apoi Pentru Sion! Să știți dar voi,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa