Isaia 36:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Tu poate că-mi vei spune-astfel: „Noi, în al nostru Dumnezeu, Ne-am pus încrederea, mereu.” Dar nu-nălțimile Lui, oare – Precum și ale Lui altare – Tu le-ai zdrobit – după cum știm – Aicea, la Ierusalim? N-ai poruncit tu – tuturor – Să nu se-nchine-n fața lor?

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Dacă îmi vei spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălțimi și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați înaintea acestui altar!’»?

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Poate că îmi vei spune despre încrederea în Dumnezeul vostru numit Iahve. Dar oare nu este El Acela ale cărui înălțimi și altare le-a desființat Ezechia, zicând celor din teritoriul numit Iuda și celor din Ierusalim ca să nu se (mai) închine înaintea acestui altar?

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Dar poate îmi vei spune: ‹În Domnul Dumnezeul nostru ne-am pus încrederea›. Dar nu este el acela ale cărui înălțimi și altare le-a îndepărtat Ezechía, spunându-le lui Iúda și Ierusalímului: ‹Înaintea acestui altar să vă prosternați!›?

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Dar poate că îmi vei spune: ‹Ne încredem în Domnul Dumnezeul nostru!› Dar nu este El Acela ale cărui înălțimi și altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‹Să vă închinați înaintea acestui altar›?»’

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Și dacă‐mi vei zice: Ne încredem în Domnul Dumnezeul nostru! Oare nu este el acela ale cărui înălțimi și altare le‐a depărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: Vă veți închina înaintea acestui altar?

Isaia 36:7 Mawu Ofanana

2 Regi 18:22

Tu poate că-mi vei spune-astfel: „Noi, în al nostru Dumnezeu, Ne-am pus încrederea, mereu.” Dar nu-nălțimile Lui, oare – Precum și ale Lui altare – Tu le-ai zdrobit – după cum știm – Aicea, la Ierusalim? N-ai poruncit tu – tuturor – Să nu se-nchine-n fața lor?

1 Cronici 5:20

Primit-au ajutor din jur, Bătându-i pe Hagareniți Și pe cei care însoțiți Erau cu ei. Au câștigat, Doar pentru că ei au strigat La Dumnezeu, în plin război, Iar El i-a ajutat apoi. I-a sprijinit, căci a văzut Precum că-n El s-au încrezut.

2 Cronici 30:14

Întreg poporul adunat, În urmă, a îndepărtat Toate altarele aflate, Pe vremea ‘ceea, în cetate. Altarele ce le aveau – Pe care, jertfe, aduceau – Și cele ce s-au folosit Pentru tămâie, negreșit, Îndată fost-au dărâmate Iar resturile aruncate În apele Chedronului.

2 Cronici 31:1

Când praznicul s-a isprăvit, Spre case, oameni-au pornit. Stâlpi idolești, au sfărâmat Și Astartee au tăiat. Altarele le dărâmară Și-orice-nălțime o surpară, Încât nimic nu mai rămase În Iuda, Beniamin, Manase Și Efraim. Când au sfârșit, Spre-ale lor case s-au grăbit.

2 Cronici 32:12

Nu este, oare, Ezechia, Cel cari, din toată-mpărăția, Altarele le-a-ndepărtat Și-orcie-nălțime a surpat? Nu erau ale Domnului? N-a poruncit poporului Din Iuda și Ierusalim – Așa după cum bine știm – Să aibă numai un altar, Unde să dea tămâie-n dar?

Psalmi 42:5

De ce ești trist, suflet al meu, Și gemete doar, scoți mereu? În Dumnezeu, să te gândești Mereu ca să nădăjduiești, Pentru că iarăși îmi va da Puterea de a-L lăuda. El pentru mine-i Domnul meu, Căci El îmi este Dumnezeu. El este a mea mântuire.

Isaia 36:8

Acum dar, nu sta la-ndoială, Ci hai și fă o învoială Cu-al meu stăpân, cu-acela care E în Asiria mai mare. Cai, două mii, îți vom da noi, Și vom vedea dacă la voi – Aici, acum – o să puteți Da două mii de călăreți!

1 Corinteni 2:15

Ca să le judece pe toate, Omul duhovnicesc doar poate; De nimeni, însă – niciodat’ – Nu poate-a fi el, judecat.