Isaia 34:6 - Biblia în versuri 2014

⁶ Plină de sânge-i sabia, Pe care Domnul o avea. Tăișul ei, ce strălucește, Uns cu grăsime se vădește. Grăsimile berbecilor – Aflate pe rărunchii lor Au uns tăișul sabiei – Pe care sângele – de miei Și cel de țapi – o colorează În roșu, parcă scânteiază. Domnul, un mare praznic, ține – Cu jertfe și la Boțra vine Căci în Edom, în timpu-acel, Pornit-a marele măcel.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁶ Sabia Domnului este scăldată în sânge, este unsă cu grăsime, cu sângele mieilor și al țapilor și cu grăsimea rinichilor berbecilor. Căci Domnul aduce o jertfă la Boțra și face un mare măcel în Edom.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁶ Sabia lui Iahve este înconjurată de sânge. Ea este acoperită de grăsime, de sângele mieilor, de sângele țapilor și de grăsimea de lângă rinichii berbecilor. Se întâmplă așa pentru că Iahve aduce un sacrificiu la Boțra și face un mare măcel în Edom.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁶ Sabia Domnului este plină de sânge, unsă cu grăsime, cu sângele mieilor și al țapilor, cu grăsimea rărunchilor berbecilor. Căci este o jertfă pentru Domnul Bóțra și un sacrificiu mare, în țara Edómului.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁶ Sabia Domnului este plină de sânge, unsă cu grăsime, cu sângele mieilor și țapilor, cu grăsimea rărunchilor berbecilor; căci Domnul ține un praznic de jertfe la Boțra și un mare măcel este în țara Edomului.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁶ Sabia Domnului este plină de sânge, s‐a îngrășat cu grăsime, cu sângele mieilor și al țapilor, cu grăsimea rărunchilor berbecilor: căci Domnul are o jertfă în Boțra și o mare junghiere în țara Edomului.

Isaia 34:6 Mawu Ofanana

2 Samuel 1:22

Nici sângele răniților – Precum nici a voinicilor Grăsime – nu a reușit, Pe Ionatan, să-l fi oprit, Și n-au oprit nici arcul lui, Nici sabia-mpăratului, Căci Saul nu își învârtea, Nicicând, în vânt doar, sabia.

1 Cronici 1:44

Atunci când Bela a murit, Iobab la succedat, pe dată – Zerah din Boțra i-a fost tată.

Psalmi 137:7

Doamne, de fiii cei pe care Țara Edomului îi are, Să-Ți amintești, necontenit, Căci ei atunci când s-a găsit Ierusalimu-n strâmtorare, Strigat-au toți, în gura mare: „Să-l radeți! Dărâmat să fie! Să-l radeți dar, din temelie!”

Isaia 29:2

Apoi, cetatea cea chemată Drept Ariel, împresurată Are să fie. Vor răzbate Plânset și geamăt, din cetate, Iar pentru Mine-n timpu-acel, Ea fi-va ca un Ariel.

Isaia 34:5

„Sabia Mea” – a cuvântat Domnul – „în ceruri, s-a-mbătat. Pogoară pe-al Edomului Pământ, lovind poporul lui, Pe care Eu l-am socotit Precum că este nimicit. Sabia are să-l lovească Și astfel o să-l pedepsească.”

Isaia 63:1

„Dar Cine e Acesta, care, În haine roșii, lucitoare – Dinspre Edom și Boțra – vine, Plin de putere, către tine?” „Eu sunt Cel care a vorbit, Sunt Cel care-a făgăduit Că va aduce mântuirea! La Mine este izbăvirea!”

Isaia 63:3

„Eu am călcat în teasc, vezi bine, Și nici un om n-a fost cu Mine. Pe toți, în teasc, Eu i-am călcat, Căci eram tare mâniat, Iar al lor sânge a țâșnit Și hainele Mi le-a mânjit.

Isaia 65:12

Vă voi sorti ca să pieriți, Fiind de sabie loviți Și în genunchi aveți să stați Atunci când fi-veți judecați, Căci Eu sunt Cel cari am chemat, Însă voi nu M-ați ascultat. Eu sunt Cel care v-a vorbit, Dar să răspundeți n-ați voit, Făcând ce-i rău în fața Mea Și alegând ce nu-Mi plăcea.”

Ieremia 12:12

Peste-nălțimile aflate Acuma în pustietate, Pustiitorii lanț se țin Și valuri, valuri – iată-i – vin, Căci țara-ntreagă e mâncată De sabia înfuriată A Domnului, precum Îi place, Și nimeni nu-i lăsat în pace.

Ieremia 25:34

Strigați și gemeți voi, păstori! Ai turmei povățuitori, Jos, la pământ, vă prăvăliți Și în cenușă vă-nveliți! Venit-au zilele în care Nu mai aveți nici o cruțare. Iertare, nu mai căpătați Acum, ci fi-veți judecați. Căci astăzi, am să vă zdrobesc Și la pământ vă prăbușesc, Asemenea unui vas care, Cândva, fusese la preț mare.

Ieremia 46:10

Aceasta-i ziua Domnului! Aceasta e ziua Celui Care e Domnul tuturor Și Dumnezeu al oștilor. Este o zi de răzbunare, Pentru că este vremea-n care El se răzbună pe cei răi Ce se vădesc vrăjmași ai Săi. Carne mănâncă sabia Și sânge, din belșug, bea ea. Bea sângele vrăjmașilor, Pentru că Domnul oștilor Are a face judecată Țării în miazănoapte-aflată, La apa Eufratului, Pe malurile râului. Este o zi deosebită, De judecată rânduită.

Ieremia 49:13

Domnul apoi a cuvântat: „Pe Mine Însumi, am jurat, Că Boțra nu va fi cruțată. De-aceea, pradă va fi dată Ocărilor și pustiirii, Blestemului și nimicirii. Cetățile ei au să fie Dărâmături, pe veșnicie.”

Ieremia 49:7

Iată cuvântul Domnului, Privind soarta Edomului. Domnul oștirii, astfel, spune: „Nu e-n Teman, înțelepciune? Sau chibzuința a pierit, De la cei care au vădit Că pricepuți sunt, în popor? S-a dus înțelepciunea lor?”

Ieremia 50:27

Prindeți toți taurii aflați În el și îi înjunghiați! E vai de ei, căci – negreșit – Vremea pedepsei a venit!

Ieremia 51:40

„Iată, asemeni mieilor Duși la tăiere, îi pogor, Și-asemenea berbecilor Precum și-asemeni țapilor.

Езекиел 21:10

E ascuțită-n acest fel, Căci este gata de măcel Și lustruită ea se cere, Ca să lucească cu putere! O, sabie! Într-o clipire, Toiagul cel de cârmuire, Din mâna fiului meu – vai! – Te-ai repezit ca să îl tai, Care, precum se dovedește Orișice lemn, nesocotește…

Езекиел 35:15

Iată, din pricină că știu Ce bucurie ai avut Atuncea când tu ai văzut Că moștenirea cea pe care Casa lui Israel o are E pustiită, îți voi face La fel, căci Eu te voi preface Într-un pustiu, Seirule. Pe tine-apoi, Edomule, N-am să te cruț și, negreșit, Tu vei ajunge pustiit. În acest fel, o să se știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie.”

Езекиел 35:8

Munții, cu morți ți-i voi umplea, Iar ai tăi oameni vor cădea Pe dealuri și pe văi loviți De sabie și nimiciți.

Amos 1:11

Domnul din ceruri a venit Și-n felu-acesta a vorbit: „Sunt trei nelegiuiri pe care Țara Edomului le are. Ba, patru sunt și pentru ele, Nu Îmi schimb planurile Mele. Pe frații pe cari îi avea, I-a urmărit cu sabia. Mânia și-a dezlănțuit-o, Căci mila și-a înăbușit-o. Nimic nu a voit să știe, Ci a dat drumul la urgie.

Țefania 1:7

„Tăcere-n fața Domnului! Căci e aproape ziua Lui, În care jertfe-a pregătit Și-ospețele Și le-a sfințit.

Deuteronom 32:14

Unt de la vaci, lapte de oi, Grăsimea mieilor apoi Și a berbecilor pe care, Pe-al său cuprins, Basanu-i are Și-apoi grăsimea țapilor Și-a grâului ogoarelor, Poporul a mai căpătat. Iar de băut, Domnul a dat, Vinul, pentru al Său popor, Cari sânge-i al strugurilor.

Deuteronom 32:41

În timpul care o să vie, La fel de drept are să fie Că fulgerul sabiei Mele L-ascut în vremurile-acele Și mâna-Mi va fi ridicată Ca să pornesc o judecată. Atuncea, am să Mă răzbun, Pe cei ce-n contra Mea se pun, Iar pe toți cei care-Mi nutresc Ură, am să îi pedepsesc.