Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 32:12 - Biblia în versuri 2014

12 Cu pumni-n piept să vă loviți, Atuncea când vă amintiți De frumusețea viilor, De roadele câmpiilor.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 Bateți-vă peste piept și plângeți pentru câmpurile plăcute, pentru vița roditoare

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Bateți-vă în piept și plângeți pentru câmpurile frumoase, pentru vița plină de fructe

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 Bateți-vă pieptul pentru câmpiile mănoase, pentru viile roditoare!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Bateți-vă pieptul, aducându-vă aminte de frumusețea câmpiilor și de rodnicia viilor.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Ele își vor bate țâțele plângând câmpiile cele plăcute, viile cele roditoare.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 32:12
11 Mawu Ofanana  

Iată că Domnul pustiește Țara – acum – și risipește Locuitorii locului.


Trist șade mustul – părăsit – Iar viile s-au veștejit. Acei care s-au arătat Veseli, suspină ne-ncetat.


Iată, pământul – cel pe care Sărmanul meu popor îl are – Acoperit este de spini Și-asemenea de mărăcini. Iată, aceștia au ajuns Până-ntratât, că au pătruns Chiar și în casele vestite, Spre veselie rânduite.


Nu mai am lacrimi. De văpaie, Fierb ale mele măruntaie. Ficatul, jos, mi s-a vărsat, Din pricină că m-am uitat Și am văzut prăpădul care Îl macină, fără-ncetare, Acum, pe bietul meu popor, Din pricina copiilor Cari în cetate sunt aflați, Pe-ale ei uliți, leșinați.


Chiar și-n pustiu, am ridicat Mâna spre ei și le-am jurat Că nu-i mai duc în țara care Miere și lapte în ea are, Țară frumoasă, cum nu sânt Altele, pe acest pământ.


Eu, din Egipt, i-am scos afară, Atunci, ca să le dau o țară, Cum altele nici nu mai sânt Pe fața-ntregului pământ, Căci în acel loc s-au aflat Lapte și miere, ne-ncetat.


A pustiit via mea, toată, Și-al meu smochin bucăți e! Iată, De coajă fost-a jupuit Și la pământ, apoi, trântit! Albe ajuns-au ca să fie Mlădițele din a mea vie!


S-a isprăvit cu ea, de-ndată, E dezgolită și-i luată. Ale ei slujnice, scăpate, Se vaietă înspăimântate, La fel ca niște turturele. Cu pumni-n piept, se lovesc ele.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa