Isaia 32:10 - Biblia în versuri 2014

¹⁰ Un an și niște zile sânt, Până când o să tremurați Și o să vă înspăimântați, Văzând culesul viilor Și-al poamelor livezilor, Cum se va duce pe pustie Și cum nu are să mai vie.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁰ Într-un an și câteva zile vă veți înfiora, încrezătoarelor! Căci culesul viilor se va opri, iar culesul fructelor va înceta să mai vină.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁰ Credulelor, într-un an și câteva zile vă veți speria! Via nu va mai fi culeasă; și nici nu se va mai secera.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁰ Într-un an și câteva zile, veți tremura, voi care sunteți nepăsătoare, căci culesul viilor se va termina și adunatul [roadelor] nu va veni.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁰ Într-un an și câteva zile, veți tremura, nepăsătoarelor, căci se va duce culesul viilor și strângerea poamelor nu va mai veni.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁰ După zile, peste un an, veți fi neliniștite, voi cele nepăsătoare: căci culesul va pieri, seceratul nu va veni.

Isaia 32:10 Mawu Ofanana

Isaia 16:10

S-a dus întreaga bucurie Și veselia din câmpie. Nu mai sunt cântece în vii Și nici zumzet de veselii! Vinul, în teascuri, a secat, Căci nimeni nu l-a mai călcat. „Ce bucurie se vădea Pe când culesul începea! Dar veselia a tăcut, Căci să-nceteze am făcut.

Isaia 7:23

În acea zi, orice bucată De loc, în care au să fie O mie de butuci de vie – Iar în argint se dovedește Că sicli-o mie prețuiește – Are să fie lepădat, Și astfel fi-va el lăsat În voia tufelor de spini, Umplut fiind de mărăcini.

Ieremia 8:13

Domnul, despre oameni-acei, A zis: „Voi isprăvi cu ei! Nu vor mai fi struguri în vie Și nici smochine n-au să fie. Frunzele se vor gălbeji Apoi, și se vor veșteji. Voi dărui fructele-acele, Celui ce trece peste ele.”

Osea 2:12

Smochinii ei și-ale ei vii Ajunge-vor a fi pustii, Pentru că astfel a vorbit: „Pe toate, plată, le-am primit, Din mâinile tuturor cei Care ibovnici sunt, ai mei!” Iată dar, ceea ce-am să-i fac: Într-o pădure-am să prefac Totul, și-ajunge-vor mâncate De fiarele, în câmp, aflate.

Osea 3:4

„Iată, copiii cei pe care Neamul lui Israel îi are, Vor sta, mult timp, fără-mpărat. De-asemeni, nu vor fi aflat Nici căpetenie să vie Și-n fruntea lor, apoi, să fie. Nici chip de idol n-or avea, Nici terafimi de-asemenea Și nici efod măcar. Apoi,

Ioel 1:12

Și viile s-au prăpădit. Smochinii, toți, s-au veștejit. Rodiul, finicu-n câmp aflat, Mărul și pomii s-au uscat… Urmă de bucurie nu-i, Azi, la copiii omului!

Ioel 1:5

Bețivilor, treziți-vă! Plângeți și văietați-vă Voi, băutori de vin, de-ndat’, Căci mustul vost’ a fost luat!

Ioel 1:7

A pustiit via mea, toată, Și-al meu smochin bucăți e! Iată, De coajă fost-a jupuit Și la pământ, apoi, trântit! Albe ajuns-au ca să fie Mlădițele din a mea vie!

Habacuc 3:17

Chiar dacă nu mai înflorește Smochinul, dacă nu rodește Via, dacă – de-asemenea – Măslinul, rod, nu o să dea, Dacă apoi nici pe câmpie Urme de hrană n-au să fie, Pierind numărul oilor Precum și cel al boilor,

Țefania 1:13

A lor avere adunată, De jaf are să fie dată, Iar casele lor pustiite Ajunge-vor și nimicite. Case, ei au să își zidească, Dar nu au să le locuiască. Vii vor sădi, făr’ a avea Parte din al lor vin să bea.”