Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 3:7 - Biblia în versuri 2014

7 Dar chiar în ziua ‘ceea, el Le va răspunde în ăst fel: „Nu pot fi doctor, chiar de-aș vrea, Căci n-am pâine în casa mea Și n-am nici haină. Nu puteți, Drept căpitan să mă puneți, Să cârmuiesc acest popor, Căci nu vreau să fiu domnitor.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Însă, tot în ziua aceea, el va răspunde: „Nu pot eu să fiu doctor! În casa mea n-am nici mâncare, nici îmbrăcăminte; nu mă puneți conducător al acestui popor!“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Dar în aceeași zi, celălalt va striga: «Nu pot eu să fiu doctor! În casa mea nu am nici mâncare, nici îmbrăcăminte; nu mă desemnați conducător al acestui popor!»

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 Dar el, în ziua aceea, se va ridica, spunând: „Eu nu sunt vindecător, în casa mea nu este pâine și nici nu am o manta; nu mă puneți pe mine conducător peste popor!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 Dar, în aceeași zi, el va răspunde: „Nu pot să fiu doctor, căci în casa mea nu este nici pâine, nici haină: nu mă puneți căpetenie peste popor.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 El va ridica mâna în ziua aceea zicând: Nu pot să fiu legător de răni, căci în casa mea nu este nici pâine, nici manta. Nu mă veți face domn al poporului.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 3:7
10 Mawu Ofanana  

Avram privi la împărat Și-apoi, astfel a cuvântat: „Ridic mâna spre Dumnezeu Cel Prea Înalt, spre Domnul meu, Spre Ziditorul cerului Precum și al pământului,


Nu va seca. Ai tăi, apoi, Au să ridice ziduri noi, Peste ruine și vor pune Pietre pe temelii străbune. Vei fi numit drept „Dregător Al tuturor spărturilor”. Vei fi, de oameni, înțeles, Drept „cel ce drumurile-a dres, Făcând ca țara părăsită Să fie iarăși locuită.”


„De Iuda, Tu oare-ai uitat Și chiar de tot l-ai lepădat? Pentru Sion, sufletu-Ți are Atât de multă ură, oare? De ce, acuma, ne lovești, Așa ca să ne nimicești? Sau pentru noi, nu mai e oare, La Tine, nici o vindecare? Nădăjduiam că va fi pace, Însă nimic bun nu se face. Spream să fie-o vindecare, Dar nu-i decât o groază mare!”


„Cu ce pot să te întăresc? Cu cine să te-asemuiesc, Pe tine, fiica cea pe care, Mândrul Ierusalim o are? Fecioară a Sionului, Cu cine-alături, să te pui? Ce mângâiere să găsesc, Pe care să ți-o dăruiesc, Când ale tale răni aprinse Sunt precum marea de întinse?


Pe cele slabe, nu gândiți Că trebuie să le-ntăriți. Pe cea bolnavă, nu cătați – Deloc – ca să o vindecați. Pe oaia rătăcită, voi Nu o aduceți înapoi. Pe oaia care s-a pierdut, S-o căutați, voi n-ați mai vrut, Iar oile le stăpâniți Cu-asprime și le asupriți!


Când Efraim își va vedea Balii și de asemenea, Când va vedea Iuda, ce mare Îi este rana ce o are, Fugi-va Efraim de-ndat’, Le cel ce este împărat Peste Asiria – la cel Numit Iareb – chiar dacă el N-are să-l însănătoșească, Nici răni nu o să-i lecuiască.


„Haideți, veniți și înapoi, La Domnul, să ne-ntoarcem noi! Chiar dacă El S-a arătat Acela cari ne-a sfâșiat, Tot El este acela care Ne va aduce vindecare. Cu toate că El ne-a lovit – Și-n felu-acesta ne-a rănit – Tot El e-Acela care poate A ne lega rănile toate.


Hrana nu ni s-a prăpădit? Iar bucuria n-a pierit, Încât astăzi, nici urmă nu-i, De ea, în Casa Domnului?


Căci Eu sunt Cel care-Mi ridic Mâna în sus, spre cer, și zic: „Cât e de-adevărat că Eu Sunt Cel care trăiesc mereu,


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa