Isaia 3:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Domnul – care-i conducător Al tuturor oștirilor – În vremurile de apoi, Are să ieie înapoi Sprijinul Său, ce îl primim În Iuda și-n Ierusalim. De-ntreg poporul va fi vai, Căci orișice mijloc de trai – Atuncea – ne va fi luat. Orice izvor va fi secat: Și cel cari pâine ne dădea, Dar și cel cari apă avea.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Iată, Stăpânul, Domnul Oștirilor, va lua din Ierusalim și din Iuda resursele și sprijinul, orice resursă de pâine și orice resursă de apă,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Acum, Stăpânul care se numește Iahve, Dumnezeul Armatelor, va lua din Ierusalim și din (teritoriul numit) Iuda orice susținere și orice ajutor – toate resursele de pâine și toată rezerva de apă.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Domnul Dumnezeul Sabaót va îndepărta din Ierusalím și din Iúda orice fel de susținere: orice rezervă de pâine și orice rezervă de apă;

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Domnul Dumnezeul oștirilor va lua din Ierusalim și din Iuda orice sprijin și orice mijloc de trai, orice izvor de pâine și orice izvor de apă,

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Căci, iată, Domnul, Dumnezeul oștirilor îndepărtează din Ierusalim și din Iuda sprijinul și toiagul, tot sprijinul de pâine și tot sprijinul de apă:

Isaia 3:1 Mawu Ofanana

2 Regi 25:3

Luna a noua a-nceput În an, și tocmai s-a făcut A patra zi, iar foametea, Crunt, în cetate, bântuia. Poporul suferea cumplit, Căci pâine nu s-a mai găsit.

Psalmi 105:16

Apoi, asupra țării, El Trimis-a foametea. Astfel, Orișice mijloc, arătat A fi de trai, a fost tăiat.

Isaia 1:24

De-aceea, iată ce a spus Domnul oștirilor, Cel pus A fi Puternicul pe care Neamul lui Israel Îl are: „Ah! Iată – fără îndoială – Eu le voi cere socoteală, Celor cari sunt vrăjmași ai Mei Și Mă voi răzbuna pe ei!

Isaia 2:22

Să nu vă-ncredeți, niciodată, În oameni, pentru că ei – iată – În nări au numai o suflare. Ce fel de preț dar, omul are?

Isaia 3:16

Domnul a glăsuit apoi: „Fetele care sunt la voi – Fiice al Sionului – În mijlocul poporului Umblă cu gâturile-ntinse, Mândre și cu priviri aprinse De pofte. Iată că pășesc Mărunt și că își zornăiesc Verigile de la picior. De-aceea, creștetele lor,

Isaia 36:12

Rabșache le-a răspuns apoi: „Crezi, oare, că stăpânul meu Trimisu-m-a aici, ca eu Să vă împărtășesc solia, Doar vouă și lui Ezechia? S-audă aste vorbe, vreau, Și cei care pe ziduri stau, Ca spaimă-n ei, să pot băga, Să își mănânce baliga Și să-și bea udul, de îndat’!”

Isaia 5:13

Pe ne-așteptate, o să fie Al meu popor dus în robie. Bogații cari erau în țară, Atunci, de foame au să piară, Iar gloatele nenumărate De sete-ajunge-vor uscate.

Isaia 51:22

„Așa vorbește Dumnezeu, Cel care Domn îți e mereu Și-l apără pe-al Său popor: „Potirul amețelilor – Potirul cu mânia Mea – Ți-l iau din mâini! Nu-l vei mai bea!

Isaia 9:20

Deși – în dreapta – jefuiesc Cu toți, degrabă flămânzesc, Iar cei ce-n stânga au mâncat, Iată că nu s-au săturat.

Ieremia 37:21

Poruncă, dete Zedechia, Străjerilor, ca Ieremia, În curtea temniței, păzit, De-atunci să fie și hrănit, Cu pâine, zilnic. El putea, Parte de pâine a avea. În ulița brutarilor, Se făcea pâinea tuturor, Iar Ieremia a primit Pâine, până s-au isprăvit Rezervele de grâne-aflate, Pentru poporul din cetate. În curtea temniței, astfel, Mai multă vreme a stat el.

Ieremia 38:9

„Vai împărate, domnul meu! Oameni-aceștia, cum văd eu, Un mare rău au săvârșit! Pe Ieremia l-au zvârlit În groapa ‘ceea, cu noroi. El va muri de foamea-apoi, Căci în cetate nu mai are Nimeni, nimica, de mâncare. Tu, împărate, ai aflat Că pâinea ni s-a terminat!”

Ieremia 52:3

Toate câte s-au întâmplat, S-au petrecut căci, mâniat Fusese Domnul, precum știm, Pe Iuda și Ierusalim. Și Zedechia s-a vădit, În urmă, de-a fi răzvrătit Contra-mpăratului pe care, În frunte, Babilonu-l are.

Ieremia 52:6

Luna a noua se scurgea, Din an și tocmai începea A patra zi, iar foametea, Crunt, în cetate, bântuia. Poporul suferea cumplit, Căci pâine nu s-a mai găsit.

Plângerile 5:4

Apa, pe bani doar, o primim, Iar lemnele, noi le plătim.

Езекиел 14:13

Îmi zise: „Fiu al omului, Atunci când întâmpla-se-va Și va păcătui, cumva, O țară, împotriva Mea – Fărădelegi săvârșind ea, Iar împotriva ei apoi, Pe al Meu braț întinde-l-voi Sfărmând toiagul pâinii ei, Lăsând-o pradă foametei, Stingându-i tot al ei popor Și toată stirpea vitelor –

Levitic 26:26

Atunci când am să vă trimit Lipsă de pâine, negreșit, Zece femei – într-un cuptor – Vor coace pâinea tuturor. Din ea, cu toți o să mâncați Dar nu o să vă săturați.

Amos 4:6

„Iată, și Eu, din partea Mea, La voi trimis-am foametea. Peste cetăți ea a căzut. Lipsă de pâine ați avut, Însă la Mine, înapoi, Tot n-ați vrut să vă-ntoarceți voi!”

Miheia 4:9

Dar spune-mi, însă, de ce oare, Strigi tu, acum, atât de tare? N-ai sfetnic? Nu ai împărat, Astfel încât te-au apucat Durerile unei femei, În clipele facerii ei?