Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 28:12 - Biblia în versuri 2014

12 El îi zicea: „Iată dar, tihnă. Dați osteniților odihnă, Căci uite locul potrivit, Pentru odihnă rânduit!” Ei, însă, nu au ascultat

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 celor cărora le-a zis: „Iată locul de odihnă! Lăsați-l pe cel obosit să se odihnească! Aici este odihna!“. Dar ei n-au vrut să asculte.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 El se va adresa celor cărora le-a spus: «Acesta este locul de odihnă! Lăsați-l pe cel extenuat să se odihnească! Aici este odihna!» Dar ei nu au vrut să asculte.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 El le zicea: «Aceasta este odihna: lăsați-l pe cel obosit să se odihnească! Aceasta este tihna». Dar ei nu au vrut să asculte.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 El îi zicea: „Iată odihna! Lăsați pe cel ostenit să se odihnească! Iată locul de odihnă!” Dar ei n-au vrut să asculte,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 căruia i‐a zis: Aceasta este odihna! Dați odihnă celui ostenit. Și aceasta este răcorirea! Dar ei n‐au voit să asculte.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 28:12
14 Mawu Ofanana  

Pe Dumnezeu, el L-a chemat Și-n acest fel, a cuvântat: „Numai Tu Doamne, ești Cel care Dai ajutor, la fiecare: Și pe cel slab îl întărești Și pe cel tare-l sprijinești. Doamne, pentru al meu popor, Vino, acum, în ajutor! Pe Tine, noi ne sprijinim Și în al Tău Nume, venim, Să înfruntăm o oaste care, Iată, este în număr mare. Doamne, știi bine că, mereu, Tu ești al nostru Dumnezeu! Nu lăsa omul să-ndrăznească, În contra Ta, să biruiască!”


La împlinirea timpului, Vlăstarul – care o să vie De la Isai – are să fie Ca și un steag, pentru popoare, Iar neamurile, de sub soare, Se vor întoarce și-au să vie, Grabnic, la El, cu bucurie, Căci slava fi-va locu-n care, Vlăstarul locuință-și are.


Sau dacă vrei s-o dai, cumva, Să o citească cineva – Care în ea o să privească, Însă nu știe să citească – Și îi vei spune: „Ia, citește!”, El – după ce o răsfoiește – Va zice: „N-am să reușesc Pentru că nu știu să citesc!”.


Căci Dumnezeul Cel pe care, Drept Sfânt, Israelul Îl are, A spus așa: „Vă dau odihnă, Pentru ca-n liniște și-n tihnă, Voi, mântuirea, s-o primiți. Tăria voastră o găsiți Doar în încredere, precum Și în seninătate-acum.” Voi, însă, nu v-ați învoit,


Pacea-i lucrarea cea pe care Neprihănirea doar o are, Iar roada ei are să fie Liniște, tihnă pe vecie.


Poporul va avea putință Ca în a păcii locuință – În acel timp – să locuiască. El are să se-adăpostească În case ce sunt liniștite Și care sunt, de griji, lipsite.


„Nu o să-ți ascultăm solia! Nimic nu facem din ce spui Că e din partea Domnului! Nimic din ce ai spus la lume Că este-n al Domnului Nume, Nu o să facem! Noi voim,


„Așa vorbește Dumnezeu: „Un sfat, voiesc să vă dau Eu: Ieșiți în drumuri, vă uitați Jur împrejur și întrebați: „Care este vechea cărare Și care-i calea bună, oare?” Umblați pe ea și-o să găsiți Odihna care o doriți, Odihna bună, cea de care, Sufletul vost’, nevoie, are!” Dar ei răspund, la vorba Mea: „Nu vrem ca să umblăm pe ea!”


Dar ei n-au vrut să ia aminte Când s-au rostit aste cuvinte: Urechile și-au astupat Și-au întors spatele, de-ndat’.


Ci pentru că M-au mâniat, În lume, i-am împrăștiat Și-astfel, la neamuri, au șezut, Pe care nu le-au cunoscut. În urma lor, am pustiit Țara, încât n-a mai voit – După aceea – nimenea Să vină ca să șeadă-n ea, Pentru că țara cea plăcută Fost-a-n pustie prefăcută!”


Luați seama ca, nu cumva, Să îndrăznească cineva, Să nu-l asculte pe Cel care Vorbește, azi, la fiecare! Pentru că dacă n-au scăpat Acei ce nu L-au ascultat Pe Cel cari, pe pământ, vorbea, Cu-atât mai mult, nu vom putea, Scăpare, să avem nici noi, Dacă ne-ntoarcem înapoi, De la Acel ce-n cer vorbește


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa