Isaia 27:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Nelegiuirea săvârșită De Iacov, fost-a ispășită Și iată rodul ce l-a dat Iertarea, pentru-al său păcat: Domnu-a făcut pietrele care Erau cuprinse în altare, Așa precum e varul, până S-au prefăcut toate-n țărână. Idolii Astarteelor Și-apoi mulțimea stâlpilor Cari soarelui sunt închinați Au fost zdrobiți, iar ridicați – Din nou – în vremea ce-o să vie, Nicicând ei nu au să mai fie.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁹ Prin urmare, astfel va fi ispășită nelegiuirea lui Iacov, acesta va fi rodul deplin al îndepărtării păcatului său: când El va face din toate pietrele altarelor niște pietre de var, zdrobite în bucăți, nu vor mai rămâne în picioare nici așerele și nici altarele pentru tămâiere.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Deci astfel va fi achitată vina lui Iacov. Acesta va fi rezultatul direct al îndepărtării păcatului lui: faptul că Iahve va face din toate pietrele altarelor niște pietre de var sparte în bucăți; și nu vor mai rămâne în picioare nici astartele, nici stâlpii închinați soarelui!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Astfel, nelegiuirea lui Iacób va fi ispășită și aceasta va îndepărta toate urmările păcatului său când va face toate pietrele altarului ca pietrele de var care sunt făcute praf. Așerele și altarele pentru incens nu se vor mai ridica.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Astfel, nelegiuirea lui Iacov a fost ispășită și iată rodul iertării păcatului lui: Domnul a făcut toate pietrele altarelor ca niște pietre de var prefăcute în țărână; idolii Astarteei și stâlpii Soarelui nu se vor mai ridica.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Deci cu aceasta se va ispăși nelegiuirea lui Iacov și aceasta este tot rodul îndepărtării păcatului său: când va face toate pietrele altarului ca pietrele de var care sunt fărâmate bucăți, Astarteele și chipurile soarelui nu se vor mai ridica.

Isaia 27:9 Mawu Ofanana

2 Regi 10:26

Ai Astarteei stâlpi luați Au fost și-n flăcări, aruncați.

2 Regi 23:14

Toate-Astarteele aflate, In Iuda, au fost dărâmate. Tăiatu-s-au stâlpi idolești Și oseminte omenești Puse au fost, în locul lor.

2 Regi 25:9

Să dea foc Casei Domnului Și casei împăratului, Precum și caselor pe care Ierusalimu-n el le are. El a făcut precum i-a spus Și-n felu-acesta, foc, a pus La orice casă, din cetate, Care avea vreo-nsemnătate.

2 Cronici 14:5

Toți stâlpi-aflați în țara lui, Pentru cinstirea soarelui, Fost-au tăiați și-ndepărtate Și înălțimile-au fost, toate. Astfel doar a putut să vie Pacea, peste împărăție.

2 Cronici 34:4

La fel, altarele-nchinate Lui Bal, ajuns-au dărâmate, Iar stâlpii care se aflau De-asupra lor și cari erau În cinstea soarelui ‘nălțați, Au fost, atuncea, retezați. De-asemenea, au fost zdrobite Chipuri turnate și cioplite Și-apoi chipul idolilor Ce sunt ai Astarteelor. Pe toate-n urmă, el a vrut, În praf, să le fi prefăcut, Iar parafu-acela l-a luat Și merse de l-a presărat Peste mormintele celor Care-au slujit idolilor, Căci cinste ei le-au arătat, Atunci când jertfe-n dar le-au dat.

2 Cronici 36:19

Haldei-au ars Casa pe care Al lui Israel Domn o are, Iar zidul ce-a înconjurat Ierusalimul, l-au surpat. Au nimicit și au pus foc La casele din acel loc, După ce-ntâi au jefuit Tot ce în cale l-au ieșit.

Psalmi 119:67

Atuncea când smerit eram, Fără de țintă rătăceam, Însă acuma mă silesc, Al Tău Cuvânt să Îl păzesc.

Psalmi 119:71

Dacă Tu, Doamne, m-ai smerit, Spre al meu bine s-a vădit, Ca să învăț – pe a mea cale – Orânduirea Legii Tale.

Exodul 34:13

Din contră, să le dărâmați Altarele! Să sfărâmați Toți stâlpii lor, cei idolești! Tu, la pământ, să le trântești Apoi, toți idolii străini!

Proverbe 20:30

Ca mijloace de vindecare, Omul cel rău două căi are: Prima îi sunt bătăile, Și-a doua vânătăile.

Isaia 1:29

Rușine-o să vă fie-apoi, De terebinți-n care voi – Cândva – plăcerea v-ați găsit. De-asemenea veți fi roșit Din pricina grădinilor, Drept cuib al desfătărilor.

Isaia 17:8

Nu va privi către altare, Căci sunt a mâinii lui lucrare. Nu va privi la ce-a știut Degetul lui să fi făcut. Nu va privi la cei pe care, Drept idoli, Astarteea-i are Și nici la stâlpii ridicați, Cari soarelui sunt închinați.

Isaia 30:22

Vei socoti ca drept spurcat Argintul ce a îmbrăcat Toți idolii. Apoi, la fel, Vei socoti aurul cel Cu care fi-vor poleite Și chipurile ce-s cioplite. Privite toate au să fie, Precum e o necurăție Și ai să spui de ele-apoi: „Afară dar, grabnic, cu voi!”

Isaia 4:4

După ce Domnul o să spele Necurățiile acele Ale fiicei Sionului, Iar al Ierusalimului Ținut ajunge curățat De sângele ce s-a vărsat – Cu duhul judecăților, Precum și-al nimicirilor –

Isaia 40:2

„Mergeți, degrabă, să vorbiți Și în Ierusalim vestiți Că e robia lui sfârșită Și că îi este ispășită Nelegiuirea. A primit Mai mult – adică îndoit – Decât era păcatul lui, Acum, din partea Domnului.

Isaia 48:10

Iată că Eu, încrezător, Te-am așezat într-un cuptor. Focul urgiei te-a-ncălzit, Însă argint nu te-am găsit.

Езекиел 11:18

Când iar, în țară o să stați, Afară o să aruncați – Din ea – idoli și spurcăciuni Și ale voastre urâciuni.

Езекиел 20:38

Dar am să îi deosebesc Pe cei care se dovedesc Drept îndărătnici, de acei Care sunt credincioși ai Mei. Îi scot de unde se aflau, Din țara-n cari străini erau, Dar nu-i voi duce înapoi, La Israel în țară-apoi. Și ști-veți că Eu am vorbit Și că sunt Domnul, negreșit.

Езекиел 6:4

Altarele – de voi zidite – Au să vă fie pustiite, Iar stâlpii ce sunt închinați Doar soarelui, vor fi tăiați. În fața idolilor lor, Ai voștri oameni pieri-vor.

Daniel 11:35

Din rândul înțelepților – În acel timp – mulți cădea-vor Și astfel fi-vor încercați, Albiți apoi, și curățați, Până la vremea de sfârșit, Așa precum s-a stabilit.

Osea 14:8

Ce are Efraim a face, Cu idolii? Le voi da pace. Am să-i ascult și-am să-i privesc, Căci chiparos verde, voiesc, Pentru-al lor neam, ca să fiu Eu. Rodul ai să-l primești mereu, Doar de la Mine, negreșit.

Levitic 26:30

Toate-nălțimile apoi – Pe care jertfe-aduceți voi – Le nimicesc; stâlpi-nchinați Astrului zilei, dărâmați Ajunge-vor, din temelie, Iar peste voi are să vie – Din partea Mea – o cruntă soarte: Cu trupurile voastre, moarte, Peste-ai voști’ idoli, morți și goi, Eu, Domnul, am s-arunc apoi. Pentru păcatul vostru greu, Vă va urî sufletul Meu.

Miheia 5:11

Toate cetățile, aflate În țară, fi-vor dărâmate. Și cetățuile, voiesc – Atunci – să ți le nimicesc.

Zaharia 13:2

Iată ce-a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „În ziua ‘ceea, Eu voiesc, Din toată țara să-i stârpesc Pe idoli, căci de peste fire, Voi șterge a lor amintire. Prorocii mincinoși din țară, Am să îi scot atunci afară. De-asemeni, duhul necurat, Din țară, fi-va alungat.

Romani 11:27

Acesta-i legământul Meu, Pe cari, cu ei, am să-l fac Eu, Atuncea când vor fi iertate Și șterse ale lor păcate.”

1 Corinteni 11:32

Când suntem judecați, să știți, Suntem, de Domnul, pedepsiți, Pentru ca-n ziua cea de-apoi, Să nu fim osândiți și noi, Cu toată lumea, cari chemată Va fi, atunci, la judecată.

Deuteronom 12:3

Altarele, să le surpați; Stâlpi idolești să dărâmați; De-asemenea, în orice loc, Copacii ardeți-i în foc Atuncea când o să aflați Că sunt, la idoli, închinați. Mai trebuie-a fi nimicite Și chipurile ce-s cioplite, Care, în țară, se găsesc Și-alți dumnezei închipuiesc. Să faceți astfel, ca să piară Numele lor, din acea țară.”

Evrei 12:6

Îl pedepsește pe acel Pe cari arată că-l iubește. Pe orice fiu ce îl primește, El, cu nuiaua, îl va bate.”