Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 26:6 - Biblia în versuri 2014

6 Picioarele săracilor Calcă pe ea. Sub pașii lor, Cetatea geme, apăsată, Căci e de oropsiți călcată.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Ea este călcată în picioare, de picioarele celui sărac și strivită sub pașii celor nevoiași“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Este călcat în picioare de cel care fusese exploatat și este strivit sub pașii celor săraci.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Ea este călcată în picioare, picioarele sărmanului, tălpile picioarelor săracilor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub pașii celor obijduiți.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Piciorul o va călca, picioarele celor necăjiți și pașii celor săraci.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 26:6
21 Mawu Ofanana  

Iar Iehu, astfel, a vorbit: „Pe Izabela s-o luați Și jos, voiesc s-o aruncați!” Oameni-aceia au făcut Așa precum li s-a cerut: Pe Izabela au luat-o Și pe fereastră-au aruncat-o. Sângele-ndată i-a țâșnit Și cai și ziduri a stropit. Iehu s-a repezit, călare, Și a călcat-o în picioare.


Vor fi făcute cu dreptate. Săracii țării au să cate Dreptatea Lui. Cei oropsiți Și cei ce sunt nenorociți, Neprihănire-o să găsească În tot ce o să hotărască. De-al Său cuvânt va fi lovit Întreg pământul, negreșit, Și-n urmă, cu a Lui suflare, Va nimici pe-acela care A fi om rău se dovedește.


Iată că mâna Domnului Șade asupra muntelui. Moabul, însă, e călcat, Precum un pai, neînsemnat, În bălegar a nimerit Și de picioare e zdrobit.


Cununa ‘ceea îngâmfată, Din Efraim, va fi luată Și spulberată în picioare,


Nenorociții au să vie, Găsind – în Domnul – bucurie, Iar cei săraci se îmbulzesc Căci veselie ei găsesc – Atunci – în Sfântul Cel pe care Neamul lui Israel Îl are.


Atunci când Domnul Se arată, El va intra la judecată Cu cei mari ai poporului, Precum și cu bătrânii lui: „Voi ați mâncat via și – iată – Prada de la sărac luată În casa voastră se găsește!


Dar cine vă îngăduiește, Pe-al Meu popor, să îl călcați Și pe săraci să-i apăsați?” – A-ntrebat Domnul cari, mereu, E al oștirii Dumnezeu.


Izvoare, precum mi-am dorit, Eu am săpat și am băut. În urmă, când voi fi trecut Prin țara Egiptenilor, Sub tălpile picioarelor Seca-voi râurile care Pământu-acela-ntins le are.”


Picioarele. Fiii pe care Asupritorul tău îi are, Spre tine fi-vor îndreptați Și-n față îți vor sta plecați. Cei care te-au disprețuit Spre tine se vor fi grăbit. ‘Nainte-ți se vor aduna Și-n față-ți se vor închina. Vei fi, în gura orișicui, Drept o „Cetate-a Domnului”, „Sionul Sfântului pe care Neamul lui Israel Îl are”.


Să ascultați dar, negreșit, Ce hotărâre a rostit Domnul și planurile Lui În contra Babilonului, Precum și a țării pe care Neamul Haldeilor o are! „Iată, îi voi târî apoi, Asemeni unor slabe oi! Cu-adevărat, îi pedepsesc Și casele le pustiesc.


Apoi, domniile aflate, Sub ceruri, au a fi luate. Împărățiile ce sânt Pe fața-ntregului pământ – Cari sunt ale-mpăraților – Date-au să fie sfinților Celui Prea-Nalt. A Lui domnie Are să țină pe vecie. Toate puterile vor sta În slujbă-I și-L vor asculta, Căci doar a Lui Împărăție, Fără sfârșit are să fie!”


Când acea zi o să sosească, Nu are să mai trebuiască, Obrazul să îți fi roșit Pentru ceea ce-ai făptuit, Pentru păcatul tău știut Cari împotrivă-Mi l-ai făcut. Atuncea, din mijlocul tău, Voi scoate tot ce este rău. Trufașii fi-vor scoși afară Și n-ai să te mai îngâmfi iară, În clipa-n care ai tăi sânt Aflați pe muntele Meu sfânt!


Sub ale voastre tălpi, apoi, Pe cei răi îi veți strivi voi, În ziua ‘ceea rânduită Care de Mine-i pregătită” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


Putere, încât, ați călcat Pe scorpii și șerpi plini de fiere, Și pe-a dușmanului putere, Fără ca să fiți vătămați.


De Domnul păcii – negreșit – Curând, Satan va fi zdrobit Și, la picioare, vi-l așează, În vremurile ce urmează. Până atunci, harul de sus, Al Domnului Hristos Iisus – Acum și-n anii care vin – Să îl aveți, cu voi! Amin.”


De pildă, vreau să vă uitați, La voi, cei care-ați fost chemați: În rândul vostru, înțelepți – În felul lumii deci, deștepți – Nu sunt prea mulți; nu-s mulți nici cei Cari sunt puternici, nici acei Cari, din alese neamuri, sânt.


De-aceea, vreau, dragii mei frați, Atenți, ca să mă ascultați! Iată, vă-ntreb, acuma, eu: Oare, nu Domnul Dumnezeu Alesu-i-a, de pe pământ, Pe cei ce s-au vădit că sânt Săraci, ca prin a Lui voință, Bogați să-i facă, în credință, Moștenitori – pe fiecare – Peste Împărăția care, El a promis, c-o dăruiește, Aceluia cari Îl iubește?


Când i-au adus pe împărați, Pe ai lui Israel bărbați Iosua i-a chemat la el Și le-a vorbit, în acest fel: „Să nu vă temeți, nicidecum! Apropiați-vă – acum – Și pe grumazurile lor – Bărbații din al meu popor – Talpa piciorului să-și pună!” Ei toți veniră împreună Și-apoi, îndată au făcut Așa precum li s-a cerut.


Acela care biruiește Și cari, pân’ la sfârșit, păzește, Lucrarea Mea, să aibă știre, Că peste Neamuri, stăpânire – Din parte-Mi – are să primească.


Iată, acuma, îți dau Eu, O parte dintre cei pe care, Satan, în sinagogă-i are, Care își spun că sunt Iudei, Dar mint, pentru că nu sunt. Ei, De-acuma, vor veni la tine, Ca la picioare-ți, să se-nchine, Și vor pricepe, negreșit, Ce mult, pe tine, te-am iubit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa