Isaia 20:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ Atunci, au să se îngrozească Și are să îi năpădească Rușinea pe aceia care Și-au pus încrederea lor mare, În țara Etiopiei, Fiind drept fală pentru ei Egiptul cel neînfricat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Atunci se vor înspăimânta și se vor rușina la vederea lui Cuș, speranța lor, și a Egiptului, măreția lor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Cei care au sperat în Cuș și s-au mândrit cu Egiptul, vor fi panicați și rușinați.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Atunci se vor îngrozi și se vor rușina de Etiópia, siguranța lor, și de Egipt, mândria lor.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Atunci se vor îngrozi și se vor rușina cei ce își puseseră încrederea în Etiopia și se făleau cu Egiptul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Și se vor înspăimânta și se vor rușina de Etiopia, încrederea lor, și de Egipt, slava lor.

Isaia 20:5 Mawu Ofanana

2 Regi 18:21

Dacă-n Egipt te-ai încrezut, Află că sprijin ai avut Trestia frântă, ce rănește Mâna care se sprijinește Pe ea. Căci astfel se arată A fi, de fiecare dată, Marele Faraon pe care, Egiptu-n fruntea sa îl are: O trestie care l-a-mpuns Și care, palma, i-a străpuns, Celui care se-ncrede-n el.

Isaia 2:22

Să nu vă-ncredeți, niciodată, În oameni, pentru că ei – iată – În nări au numai o suflare. Ce fel de preț dar, omul are?

Isaia 30:3

Dar va rămâne de rușine Și ocrotirea care vine Din partea Faraonului, Precum și al Egiptului Loc de-adăpost, căci a lui țară O să se facă de ocară.

Isaia 30:5

Însă cu toții au să vadă Că vor cădea, rușinii, pradă, Din pricina unui popor Cari nu le e de ajutor, Ci spre rușinea lor se-arată Și spre ocară, totodată.”

Isaia 30:7

Căci ajutorul așteptat Cari de Egipt le este dat, Nu e decât deșertăciune De-aceea eu și pot a spune Că ajutorul dobândit Doar „zarvă mare s-a vădit, Însă ispravă, nicidecum”.

Isaia 31:1

Vai, de cei care se pogor La Egipteni, vrând ajutor Și-și pun nădejdea-n cai și care Și-n călărimea lor cea tare, Dar nu privesc către Acel Cari Sfânt îi e lui Israel, Și nu Îl caută mereu, Pe-adevăratul Dumnezeu!

Isaia 36:6

Dacă-n Egipt te-ai încrezut, Află că sprijin ai avut Trestia frântă, ce rănește Mâna care se sprijinește Pe ea. Căci astfel se arată A fi, de fiecare dată, Marele Faraon pe care Egiptu-n fruntea sa îl are: O trestie care l-a-mpuns Și care palma i-a străpuns, Celui care se-ncrede-n el.

Isaia 36:9

Oare, cum crezi că reușești, Ca tu să te împotrivești În față-mi și să-ndepărtezi Un căpitan, pe care-l vezi Că-i cel mai mic slujbaș, pe care, Marele împărat îl are? În carele Egiptului – Precum și-n călăreții lui – Nădăjduiești, precum văd eu.

Isaia 37:9

Astfel, cel care așezat Era-n Asiria-mpărat, Atunci o veste a primit, În care lui i s-a vorbit Despre Tirhaca, cel aflat În Etiopia-mpărat. Prin vestea ce i s-a adus, În felu-acesta i s-a spus: „Tirhaca a pornit război, În contra ta”. Aflând apoi, El o solie a trimis La Ezechia și a zis:

Ieremia 17:5

„Domnul, astfel, a cuvântat: „Mereu să fie blestemat Omul acel ce va avea, Pusă în om, încrederea Și care sprijin și-ajutor Așteaptă de la muritor Și își abate, tot mereu, Inima, de la Dumnezeu!

Ieremia 46:25

Dar Domnul oștilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis în acest fel: „Pe-Amon – Pe cel din No – pe Faraon, Egiptul și cu toți acei Pe cari îi are dumnezei, Precum și pe aceia care Și-au pus nădejdea lor cea mare În cel care este pe tron Și în Egipt e Faraon, Sau în cei cari sunt împărați Peste ținuturi așezați, Am să îi pedepsesc! Îi dau

Езекиел 29:16

Apoi, această-mpărăție Nu va putea ca să mai fie O pricină aducătoare De-ncredere, casei pe care O are-n lume Israel. Aminte-și va aduce-astfel, De făr’delegea ce-o făcea Când spre Egipt se întorcea. Atuncea, ei vor ști că Eu Sunt Domn, precum și Dumnezeu.”

Nahum 3:9

Egipt și Etiopia Tărie fost-au pentru ea. Oameni din Put și Libieni Fost-au sprijinitori ai ei.

Țefania 2:12

„De a Mea sabie, apoi, Nu veți putea scăpa nici voi, Aceia care vă vădiți Că-n Etiopia trăiți.”

1 Corinteni 3:21

De-aceea, eu aș vrea, ca voi Să nu vă mai făliți apoi, Cu oamenii care-i aveți, Căci tot ceea ce-n jur vedeți – Lucruri aflate pe pământ – Să știți că ale voastre sânt;