Isaia 19:21 - Biblia în versuri 2014

²¹ Apoi, Domnul oștirilor, În fața Egiptenilor, O să Se facă cunoscut, Fiind – astfel – de toți, știut. Îi va aduce fiecare, Jertfe și daruri de mâncare, Iar juruințele făcute, În fața Lui, vor fi ținute.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²¹ Astfel, Domnul Se va revela egiptenilor, iar în ziua aceea egiptenii Îl vor cunoaște pe Domnul. Vor sluji aducând jertfe și daruri de mâncare, vor face jurăminte Domnului și le vor împlini.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²¹ Astfel, El Se va revela egiptenilor; iar în acea zi, ei îl vor recunoaște pe Iahve. Se vor închina oferindu-I sacrificii și Îi vor oferi daruri de mâncare. Vor face jurăminte lui Iahve și le vor respecta.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²¹ Domnul se va face cunoscut Egiptului și Egiptul îl va cunoaște pe Domnul în ziua aceea; vor aduce Domnului jertfe și ofrande, vor face voturi Domnului și le vor împlini.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²¹ Atunci, Domnul Se va descoperi egiptenilor, și egiptenii vor cunoaște pe Domnul în ziua aceea. Vor aduce jertfe și daruri de mâncare, vor face juruințe Domnului și le vor împlini.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²¹ Și Domnul se va face cunoscut Egiptenilor și Egiptenii vor cunoaște pe Domnul în ziua aceea: și se vor închina cu jertfă și dar de mâncare și vor jurui juruință Domnului și o vor împlini.

Isaia 19:21 Mawu Ofanana

1 Regi 8:43

Tu – din înaltul cerului – Ascultă rugăciunea lui Și dă străinului acel, Tot ceea ce-Ți va cere el, Spre a-Ți fi Numele făcut, Pe-ntreg pământul, cunoscut, Ca astfel, toți – de bună seamă – Mereu, de Tine să se teamă, Așa cum Israel se teme De Tine Doamne-n orice vreme. Străinul care o să vie, În acest fel are să știe Că-n ăst locaș – neîncetat – Numele Tău este chemat!

Psalmi 61:8

Atuncea eu – neîncetat – Voi ține al meu jurământ Și Numelui Tău am să-I cânt.

Psalmi 67:2

Ca să se facă cunoscută Cărarea Lui și-a fi știută În lume – peste-ntreaga fire – Neprețuita-I mântuire!

Psalmi 68:31

Vin din Egipt aceia cari Se dovedesc a fi mai mari, Iar Etiopia își ține Mâinile-ntinse-atunci când vine Și-aleargă către Dumnezeu.

Psalmi 68:32

Cântați-I Domnului, mereu, Voi împărați de pe pământ! Să-L lăudați pe Cel Prea Sfânt!

Qohelet 5:4

Dacă făcut-ai, cu credință, Lui Dumnezeu, vreo juruință, Ai grijă să nu zăbovești, Ci grabnic să o împlinești Căci Lui nu-I plac – să iei aminte – Acei care-s lipsiți de minte. De-aceea îți zic: te grăbește Și, ce-ai jurat, înfăptuiește!

Isaia 11:11

În vremea ‘ceea, bunăoară, Domnul – pentru a doua oară – Mâna-Și va-ntinde, căci va vrea, Răscumpărare, ca să dea – Atunci – pentru o rămășiță Din a poporului Său viță Cari în Egipt e-mprăștiată Sau cari în Patros e aflată, Elam, Șinear, Asiria, Hamat și Etiopia, Ori în acele-ostroave care Se află risipite-n mare.

Isaia 11:9

Acele timpuri, să se știe Că nici un rău n-o să mai fie. Pe al Meu munte va fi pace Și pagubă nu se va face, Căci plin, pământul Domnului, Va fi, de cunoștința Lui, La fel precum fundul de mare Cunoaște apa cea pe care O poartă pe spinarea lui.

Isaia 27:13

Trâmbița tare o să sune, În acea zi, și-o să se-adune Cei ce-n Egipt sunt surghiuniți Sau în Asiria-s fugiți. Vor merge înaintea Lui, Să se închine Domnului, Urcând pe muntele Lui sfânt, Căci la Ierusalim ei sânt.

Isaia 37:20

Acuma Doamne, Te grăbește Și-al Tău popor îl izbăvește De Sanherib, ca să se știe – În orișicare-mpărăție – Că numai Tu Doamne, mereu, Ești singur Domn și Dumnezeu!”

Isaia 44:5

Unul va zice-atunci: „Eu sânt Numai al Domnului Cel Sfânt!” Altul, cu al lui Iacov nume, Are a se numi, în lume. Altul, apoi, cu mâna lui, Va scrie: „Sunt al Domnului!” Va fi cinstit, în acest fel, Cu numele lui Israel.”

Isaia 45:14

„Așa vorbește Domnul: „Toate Câștigurile ce le scoate Egiptul, tot ce va avea, Atuncea, Etiopia – Strâns din negoțul ei cel mare – Toată averea ‘ceea care E strânsă de acel popor Cari este-al Sabeenilor – Iar cei care-l alcătuiesc, Mari de statură, se vădesc – La tine-ajunge-a se socoate. Popoarele acestea, toate, Au să ajungă-nlănțuite, Mergând – în urma ta – smerite. La tine, ele vor striga Și ne-ncetat te vor ruga, Căci îți vor spune: „Dumnezeu, Numai la tine, e mereu.”

Isaia 49:7

Așa vorbește Domnul, Cel Cari Sfânt îi e, lui Israel – Precum și Răscumpărător – Către Cel care, tuturor Celor puternici, Rob le este, Către Cel cari a prins de veste Că e urât și – negreșit – E, de popor, disprețuit: „Toți împărații au să vadă Lucrul acesta și-au să cadă Toți voievozii la pământ, Din pricina Celui Prea Sfânt, Care Se-arată – ne-ndoios – Întotdeauna, credincios, Din pricina celui pe care, Israelul, drept Sfânt, Îl are, Căci Domnu-i Cel ce Te-a ales, E-Acela care Te-a cules.”

Isaia 55:5

Iată – într-adevăr – apoi, La Mine, neamuri, chema-voi, Pe care nu le-ai cunoscut, De care – știre – n-ai avut. Popoare, voi chema apoi, Care nu vă cunosc pe voi. La tine, alerga-vor ele, Pentru că neamurile-acele Veni-vor, pentru Dumnezeu, Pentru Cel cari ți-e Domn, mereu. Ele-au să vine pentru Cel Cari Sfânt îi e, lui Israel, Pentru Cel care Se vădește, Pe tine, că te proslăvește.”

Isaia 56:7

Am să-i aduc, în urmă, Eu, La muntele cel sfânt al Meu, Și-o nesfârșită veselie, Asupra lor are să vie, Atuncea când au să se adun În Casa Mea de rugăciune. Jertfe și arderi au să-Mi dea, Pe-altarul Meu, în Casa Mea. Aceste jertfe, pregătite De către ei, vor fi primite. Atunci, Casei i se va spune Drept Casă pentru rugăciune A tuturor neamurilor Și-a tuturor popoarelor.”

Isaia 60:7

Și turmele Chedarului, La tine, au să se adune. În a ta slujbă își vor pune Berbecii, cei din Nebaiot. Ei Îmi vor fi arderi de tot: Se vor sui pe-al Meu altar, Căci jertfe Îmi vor fi, în dar, Așa precum au fost cerute Spre a putea a-Mi fi plăcute, Făcând ca slava casei Mele Și mai slăvită-a fi, prin ele.

Isaia 66:23

Când luna nouă va să vie Și când Sabat are să fie, Cu toții vor veni la Mine, În fața Mea să se închine. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”

Iona 1:16

Corăbierii s-au temut De Domnul – după ce-au văzut Toate acestea – mult mai tare, Și Îi făcură fiecare, Acolo, câte-o juruință, Cum au crezut de cuviință. Apoi, o jertfă au adus Spre-al îmbuna pe Cel de Sus.

Habacuc 2:14

Cunoașterea slavei pe care Cel care este Domn o are Va umplea-ntreg acest pământ, Așa precum umplute sânt Adâncurile mărilor, De apa de deasupra lor.

Țefania 3:10

Iar peste Etiopia – Adică dincolo de ea, De-ale ei râuri – vin acei Cari sunt închinători ai Mei, Ca să-Mi aducă fiecare, Ale lui daruri de mâncare. Aceștia toți sunt obștea Mea, Cari risipită se vădea.

Maleahi 1:11

Iată că de la răsărit Și-apoi până la asfințit, Mare Se-arată al Meu Nume Și, pretutindenea în lume, Tămâie, oamenii jertfesc Și al Meu Nume Îl cinstesc Cu daruri de mâncare date Ce se vădesc a fi curate, Căci mare e Numele Meu, Între popoare, tot mereu” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

Ioan 17:3

Și ce-i veșnica viață? Iată: Este-a Te ști pe Tine, Tată, Precum și pe Hristos Iisus, Cari, la porunca Ta, S-a dus,

1 Petru 2:5

Ca niște pietre vii, și voi Sunteți zidiți, formând apoi, O casă, toți – duhovnicească. Cu voi, o să se-alcătuiască În urmă dar, o preoție Cari sfântă trebuie să fie. Jertfe duhovnicești apoi, Va trebui s-aduceți voi, Lui Dumnezeu – pe al Său plac – Cari prin Iisus Hristos se fac.

1 Petru 2:9

Voi, însă, sunteți socotiți, Drept o aleasă seminție, O-mpărătească preoție; Sunteți un neam de oameni, sfânt, Poporul cari, de pe pământ, Chiar Dumnezeu l-a câștigat, Să fie-al Lui, neîncetat. Mereu, voi trebuie să știți, Ca lumi-ntregi să îi vestiți, De lucrurile minunate, Pe care, să le facă, poate, Acela care v-a chemat, Din hăul cel întunecat – Din bezna cea de spaime plină – La minunata Sa lumină;

1 Samuel 17:46

Domnul te dă pe mâna mea! Capul, eu – azi – ți-l voi tăia, Iar stârvurile tuturor, Din oastea Filistenilor, La păsările cerului Și fiarelor pământului, Am să le dau, spre-a fi mâncate, Și toate fi-vor săturate. Pământul va afla, astfel, Cum că poporul Israel, Nu-i singur, pentru că, mereu, Alături lui, e Dumnezeu.