6 La fel – atuncea – o să cadă Neamul de-Asirieni, drept pradă A păsărilor răpitoare Precum și-a celorlalte fiare, Căci trupuri moarte au să fie Împrăștiate pe câmpie. Întreaga vară, au să șeadă, Pe ele, doar păsări de pradă. Fiarele au să le urmeze, Voind – acolo – să ierneze.
6 Toți vor fi lăsați păsărilor de pradă din munți și animalelor sălbatice. Păsările de pradă își vor petrece vara pe ei și toate animalele sălbatice vor ierna pe ei.
6 Toți vor fi lăsați (ca hrană) păsărilor răpitoare din munți și animalelor sălbatice. Păsările răpitoare vor sta vara pe ei și toate animalele sălbatice vor ierna acolo.»
6 Vor fi abandonate împreună pentru păsările răpitoare și pentru animalele câmpului; vor petrece vara deasupra lor păsările răpitoare și toate animalele câmpului vor ierna peste ele.
6 Și asirienii vor fi lăsați astfel pradă păsărilor răpitoare din munți și fiarelor pământului; păsările de pradă vor petrece vara pe trupurile lor moarte, și fiarele pământului vor ierna pe ele.
6 Vor fi lăsate împreună păsărilor răpitoare ale munților și fiarelor pământului ca să văreze peste ele păsările răpitoare și să ierneze peste ele toate fiarele pământului.
Al tău mormânt gol e lăsat, Pentru că fost-ai aruncat Departe de al tău mormânt. La fel ajuns-ai, precum cum sânt Și ramurile ofilite, Doar de dispreț învrednicite. Ești precum prada cea luată Cu sabia și lepădată Pe pietrele care podesc Groapa în cari se prăbușesc Stăpânii ei, căci ai ajuns Un hoit în care au pătruns Putreziciuni nimicitoare. Bun de călcat ești, în picioare.
Iată, neamul Haldeilor – Cari nu fusese un popor, Care, așa precum se știe, A locuit doar în pustie, Neam pentru care-ntemeiară Cei din Asiria, o țară – În Tir a mers, a ridicat Turnuri și-apoi a dărâmat Palatele cele domnești Și casele împărătești.”
O pasăre de pradă vine – Când chem – din răsărit, la Mine, Să împlinească planul Meu. De vreau, din depărtări chem Eu, Un om care să Mă slujească Și gândul să Mi-l împlinească. Eu sunt Cel care plănuiește, Precum și Cel ce-nfăptuiește.
Asupra lor, am pregătite Nenorociri mari a trimite. Nenorocirile acele, În număr, patru vor fi ele. Îi va ucide sabia, Și câinii îi vor sfâșia; Iar păsările cerului – Cu fiarele pământului – Au să-i mănânce, căci voiesc – În acest fel – să-i nimicesc.
O boală rea va fi în țară Și toți, de boală, au să piară. Nimenea, însă, nu-i va plânge Și nimenea nu îi va strânge Ca să-i îngroape. Au să fie Ca și gunoiul de pe glie. Îi va ucide sabia Și îi va stinge foametea. Ale lor trupuri moarte, toate, Ajunge-vor a fi mâncate De păsările cerului Și fiarele pământului.”
Doar trupuri moarte-ale celor Care sunt din acest popor, Zărite fi-vor, pe câmpie, Ajungând hrană ca să fie Doar fiarelor pământului Și păsărilor cerului, Cari n-au să fie alungate Căci nu pot a mai fi speriate.