Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 16:7 - Biblia în versuri 2014

7 De-aceea, în această vreme, Moabul a ajuns a geme. Pentru Moab, cu toți se tem Și pentru a lui soartă gem. Să suspinați, adânc mâhniți, Când – la Chir-Hareset – priviți Și-asemeni când în el intrați Și pe-ale lui ruine stați.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Astfel, moabiții gem pentru Moab, gem cu toții. Ei se vaită, pe deplin mâhniți, pentru turtele cu stafide din Chir-Hareset.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 Din această cauză bocesc (acum) moabiții. Ei se vaită toți pentru Moab. Bociți și fiți profund afectați pentru oamenii din Chir-Hareset!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 De aceea Moáb geme pentru Moáb: toți gem; după turtele de stafide din Chir-Haréset jelesc încremeniți.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 De aceea geme Moabul pentru Moab, toți gem; suspinați pe dărâmăturile Chir-Haresetului, adânc mâhniți,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

7 De aceea Moabul va urla pentru Moab. Fiecare din ei vor urla, vor boci pentru turtele de struguri ale Chir‐Haresetului, foarte întristați.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 16:7
8 Mawu Ofanana  

Cetățile, le sfărâmară, Iar pietrele le-au adunat Și pe câmpii le-au aruncat. Toate izvoarele aflate, Îndată, fost-au astupate Și-apoi, copacii s-au tăiat. Chir-Hareset, înconjurat De prăștiași, a fost bătut Până când pulberi s-a făcut. În felu-acesta, din cetate, Doar pietre au mai fost aflate.


Căci oamenii cari locuiau Acolo și cei ce erau În Zabulon, în Isahar, Neftali, au trimis în dar, Merinde, pe măgari adusă, Pe boi și pe cămile pusă, Sau pe catâri. În acest fel, David a adunat la el, Turte făcute din smochine Ori din stafide, vase pline Cu untdelemn și vin. Avea Și aluat, de-asemenea. Toată merindea căpătată Fusese din belșug aflată, Pentru că-n Israel, se știe, Era o mare bucurie.


La toți, apoi, el a-mpărțit Câte o pâine – negreșit – Și câte o bucată mare De carne, pentru fiecare. O turtă de stafide iar, El le-a mai dat, la toți, în dar.


Precum o harfă, tot mereu, Pentru Moab, sufletul meu Plânge acum. Inima mea Se tânguie de-asemenea, Și pentru Chir-Hares. Dar iată,


Atunci când întâmpla-se-va Ca să vă spună cineva: „Să-i întrebați – de bună seamă – Pe-aceia cari, pe morți, îi cheamă, Pe-aceia care pot să știe Ce are-n viitor să fie, Sau pe acei care șoptesc Ori pe cei cari bolborosesc”, Voi să răspundeți, mustrător: „Nu va-ntreba oare-un popor, Aceste lucruri, tot mereu, Pe Cel care-i e Dumnezeu? Despre cei vii, poporul are, Pe morți, să îi întrebe, oare?


E de rușine-acoperit Moabul, căci este zdrobit. Gemeți, strigați, vă tânguiți, Iar în Arnon apoi, vestiți Cum că Moabu-i pustiit!


Pentru Moab, gem și jelesc. Pentru cei care locuiesc În Chir-Hares, suflarea toată Numai suspine o să scoată.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa