Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 15:6 - Biblia în versuri 2014

6 Izvoarele-n Nimrim aflate – Iată – acuma sunt secate, Iar pe pământul însetat Întreaga iarbă s-a uscat. Verdeață nu se mai găsește Căci nici un fir verde nu crește.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Apele din Nimrim sunt secate, iarba este uscată, vegetația a pierit și nu mai există nimic verde.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Apele din Nimrim sunt secate. Iarba este uscată, vegetația a dispărut și nu mai există nimic verde.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Apele Nimrím sunt devastate, iarba s-a uscat și cea proaspătă s-a veștejit și nu mai este [nimic] verde.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Căci apele Nimrim sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeața și nu mai este niciun fir verde.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Căci apele Nimrimului vor fi pustii, căci iarba s‐a veștejit, verdeața s‐a dus, nu mai este nimic verde.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 15:6
11 Mawu Ofanana  

Chiar și cerboaica, dacă naște Și vede că nu-și poate paște Puii, căci iarbă nu găsește Pe câmp, îndată-i părăsește.


De la Hesbon se-aud apoi, Strigăte mari, pe orice cale, Răsunând pân’ în Eleale. Ale lor glasuri se-aud dar, Pân’ la Iahaț. De la Țoar, Până-n Horonaim pătrund, Și alte glasuri le răspund De la Eglat-Șelișia, Căci apele ce le avea Nimrimu-n vremile trecute, Într-un pustiu, sunt prefăcute.”


Focul, în față-i, tot cuprinde Și-n spate-i flacăra se-ntinde. Grădină a Edenului, E țara, înaintea lui, Iar după el, e un pustiu Căci nu rămâne nimic viu; De flacăra-i nimicitoare, Nimic nu poate-avea scăpare.


„Noi am văzut că Atarot, Dibonul și Iazerul tot, Nimra, Eleale și Hesbon, Sebam și Nebo și Beon,


Și cu Bet-Nimra și-au sfârșit Cu Bet-Haran. Ele erau Cetăți care-ntăriri aveau. Pe lângă-acestea, negreșit, Și staule, au construit.


Și către Bet-Haram, în vale. El atingea Sucotu-n cale, Apoi Bet-Nimra și Țafon – O rămășiță-a lui Sihon Cel care, la Hesbon, domnise. Iordanu-n coastă-l mărginise Până la marea cea chemată „A Chineretului”, aflată Peste Iordan, spre răsărit.


Când primul înger a sunat Din trâmbiță, s-a arătat O grindină înfricoșată, Cu foc și sânge-amestecată. Aceasta-ndată a căzut Peste pământ, și am văzut Că o treime din pământ Și din copacii care sânt Pe-ntinsul său, din iarba care, Pe ale lui câmpii, răsare, Arse au fost, atunci, pe loc, De către grindina de foc.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa