Isaia 13:22 - Biblia în versuri 2014

²² În casele împărătești Și-n casele cele domnești, Doar urletul șacalilor Va răsuna-nfricoșător. În casele cari sunt știute Că de petrecere-s făcute, Câinii sălbatici au să vie. Iată că vremea e târzie! Zilele sale-s numărate Și nu vor fi adăugate. A timpurilor împlinire Nu va cunoaște zăbovire.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²² Hienele vor urla în palatele sale, iar șacalii – în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape, și zilele nu-i vor fi prelungite“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Hienele vor urla în palatele lui, iar șacalii vor produce sunetele lor specifice în casele lui de distracție. Vremea (distrugerii Babilonu)lui este aproape; și zilele (de supraviețuire) nu îi vor fi prelungite.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² Hienele vor urla în casele sale regale și șacalii, în palatele ei luxoase. A venit aproape timpul ei și zilele sale nu vor fi întârziate”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Șacalii vor urla în casele lui împărătești pustii și câinii sălbatici, în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape să vină și zilele nu i se vor lungi.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² Și șacalii vor urla unul la altul în palatele lor și câinii sălbatici în castelele plăcute. Și vremea lui este aproape să vină și zilele lui nu se vor lungi.

Isaia 13:22 Mawu Ofanana

Psalmi 44:19

Să fim acum un biet popor, În ghearele șacalilor. Ne-ai părăsit în voia sorții, Și ne-nvelește umbra morții.

Isaia 14:23

O mlaștină va fi aici Și un culcuș pentru arici, Căci locul fi-va – de îndat’ – Cu nimicire măturat!”

Isaia 25:2

Căci Babilonul, am văzut Că-n dărmături l-ai prefăcut. Morman de pietre a rămas Din el, în acest ultim ceas, Căci cetățuia întărită E o ruină părăsită. Iată, cetatea minunată – Cetatea cari a fost odată, Cetate a străinilor – E, spre mirarea tuturor, Din temelie, nimicită Și nu va fi, din nou, zidită.

Isaia 32:14

Casa care a fost zidită Pentru-mpărat, e părăsită. Cetatea cea de altădată – Gălăgioasă – e lăsată. Dealul și turnul au să fie Drept peșteri doar, pentru vecie. Măgari sălbatici, strânși în ceată, Au să se-adune, de îndată. Vor merge-n locurile-acele, Căci ei au să se joace-n ele. Turmele-apoi au să se-adune Și-acolo-și vor găsi pășune,

Isaia 34:13

În casele împărătești – Precum și-n curțile domnești – Vor crește tufele de spini, Iar în cetăți, doar mărăcini, Căci locurile de aici Pline-au să fie de urzici Și adăpost al struților Vor fi, și al șacalilor.

Isaia 34:14

În aste locuri au să vie Doar fiarele de prin pustie. Țapii păroși, făr’ a se teme, Unii pe alți-au să se cheme Și-aicea se vor întâlni. Și câini sălbatici vor veni. Loc de odihnă va avea Năluca nopți-apoi, și ea.

Isaia 35:7

Nisipul ei, precum o mare, Va fi un iaz. Pământul tare, Care-i – de secetă – uscat, De ape-atunci va fi udat. În locul vizuinilor Ce sunt ale șacalilor, Vor crește trestii șoptitoare Și papură unduitoare.

Isaia 43:20

Fiarele-aflate pe câmpie, Slavă Îmi vor aduce, Mie. Șacalii, slavă, au să-Mi dea Și struții – de asemenea – Căci peste-ntinderea pustie, Voi face, râuri, ca să vie, Și ape multe vor fi scoase, În locurile secetoase, Ca să-Mi adap poporul Meu, Pe care mi l-am ales Eu,

Ieremia 48:16

„Vine-a Moabului pieire! Vine a lui nenorocire!

Ieremia 51:33

Căci Domnul oștilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A cuvântat în contra lui: „Copila Babilonului E ca o arie pe care Oameni-o calcă în picioare. O clipă doar, și va vedea Că o să vină peste ea, Pe firul vremii – pe furiș – Și timpul pentru seceriș.”

Ieremia 9:11

În vremea care o să vie, Ierusalimul va să fie Doar un morman de pietre-n care Șacalul locuință-și are. Cetățile-n Iuda zidite Vor fi cu toate, pustiite, Căci nimeni n-o să mai cuteze, În ele, ca să se așeze.

Plângerile 4:3

Chiar și șacalii se așează, Cu grijă, și își alăptează Puii, dar fiica cea pe care Sărmanul meu popor o are, Fără de milă se vădește, Ca struțul care viețuiește Într-un ținut ce-i pustiit.

Miheia 1:8

De-aceea plâng necontenit, Bocesc și umblu dezbrăcat, Desculț, strigând încrâncenat, Asemenea șacalului Și gem, asemeni struțului.

Habacuc 2:3

Căci vremea ei e stabilită Și astfel a ei împlinire, Curând se-arată peste fire. Ea nu are ca să mințească, Dar dacă o să zăbovească, Așteapt-o însă, cu răbdare, Căci negreșit ea va apare.

Țefania 2:14

Cirezi de vite-au să se-așeze Și în cetate-au să-nnopteze. Acoperișul stâlpilor Va fi locul aricilor Și-al pelicanilor. Vor sta Acolo și vor înnopta. În cadrele ferestrelor Se-aude doar țipătul lor. Nu va mai fi vreo căptușeală De cedru, ci – fără-ndoială – Doar pustiirea va avea, Pe praguri, loc unde să stea.

Deuteronom 32:35

Am răzbunarea-n stăpânire Și am să dau o răsplătire, Așa cum vreau, la fiecare, Simțind cu toți, atunci, că are S-alunece al lor picior. Ziua nenorocirii lor Este aproape și-i pândește – Ce-i pregătit nu zăbovește!”

2 Petru 2:3

Ei, lacomi, se vor arăta Și ne-ncetat, vor căuta, Prin cuvântări înșelătoare, Să dobândească fiecare, O plată bună mai apoi, Pe cari, s-o scoată, de la voi. Osânda, însă, îi urmează – Pierzarea lor nu dormitează.