Isaia 13:10 - Biblia în versuri 2014

¹⁰ Stelele-atunci au să pălească Și nu au să mai strălucească. Nici Orionu-atunci, la fel, Nu va mai străluci nici el, Iar soarele, abia ivit, Se-ntunecă în răsărit. Luna, apoi – de-asemenea – Nu va mai lumina nici ea.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁰ Stelele cerurilor și constelațiile lor nu-și vor mai arăta lumina; soarele va fi întunecat la răsăritul lui, iar luna nu-și va mai trimite lumina.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁰ Stelele cerului și constelațiile lor nu își vor mai oferi lumina. Soarele va fi întunecat la răsăritul lui, iar luna nu își va mai trimite lumina (spre pământ).

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁰ Căci stelele cerului și constelațiile nu vor mai străluci, soarele se va întuneca la răsăritul său, iar luna nu va mai da lumină.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁰ Căci stelele cerurilor și Orionul nu vor mai străluci; soarele se va întuneca la răsăritul lui și luna nu va mai lumina.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁰ Căci stelele cerurilor și orionii lor nu‐și vor da lumina lor, soarele se va întuneca în răsăritul său și luna nu‐și va răspândi lumina.

Isaia 13:10 Mawu Ofanana

Iov 9:7

Puteri, El, peste soare, are: Când poruncește, nu răsare Peste înaltul cerului. El ține, sub pecetea Lui,

Qohelet 12:2

Până când încă este soare Și până când lumină are Luna și stelele, șuvoi; Până când norii, după ploi, N-au să revină de îndată, Să-ntunece iar, bolta toată;

Isaia 24:21

În ziua ‘ceea, Domnul are Să pedepsească oastea care Se află sus, iar pe pământ, Pe-aceia cari împărați sânt.

Isaia 24:23

Luna va fi acoperită, Căci de rușine-i învelită, Iar soarele, în răsărit De groază fi-va-nvăluit. Atunci, Domnul oștirilor Are a fi cârmuitor Pe muntele Sionului, În a Ierusalimului Cetate. Ca un împărat, În strălucire-nveșmântat Și-n toată slava Domnului, Va sta cu cei bătrâni ai Lui.

Isaia 47:5

„Așează-te-ntr-un colțișor Și taci, fiica Haldeilor! Împărăteasă, tu să știi, Precum că nu ai să mai fii. Împărăteasa tuturor – Adică a-mpăraților – Nu-ți va mai spune nimenea.

Isaia 5:30

În ziua ‘ceea de mânie, Un mare muget o să fie În Iuda. Mugetul acel Are să fie-atunci la fel Ca mugetul furtunii care Se năpustește peste mare. Când spre pământ au să privească, Oamenii nu au să zărească Nimic, căci fi-va strâmtorare Și o întunecime mare, În norii căreia se-neacă Lumina, neputând să treacă.

Isaia 50:3

Cerul în negură și fac, Un sac de jale, peste el.”

Ioel 2:10

Cutremurate-n față-i sânt Și cerul și acest pământ Și soarele de-asemenea. Luna se-ntunecă și ea, Iar ale bolții mândre stele Își pierd luminile și ele.

Ioel 2:31

Soarele-n beznă se preface, Iar luna, sânge, se va face. Acestea toate au să fie Mai înainte ca să vie Ziua cea mare-nfricoșată Care-i „a Domnului” chemată.

Ioel 3:15

Iată că soarele, aflat Pe boltă, s-a întunecat. Luna apoi de-asemenea, Întunecată e și ea, Iar stelele cerurilor Pierdut-au strălucirea lor.

Amos 5:20

Când ziua Domnului se-arată, Nu va fi ea, întunecată? Când va veni ea, peste fire, Are să aibă strălucire? Sau când în lume o să vină, Nu-i beznă, în loc de lumină?

Nahum 1:8

Dar niște valuri revărsate Vor năvăli peste cetate Și-n felu-acesta – negreșit – Ninive fi-va nimicit. Vrăjmașii Lui sunt nimiciți Și până-n beznă urmăriți.

Zaharia 14:6

Dar acea zi când o să vină, În lume nu va fi lumină, Iar stelele strălucitoare Se vor ascunde-ngraba mare.

Matei 24:29

Când toate zilele tulburi Vor trece – după-acel necaz – Chiar soarele, al său obraz, Și-l va întuneca. Luna, Nici ea nu va mai lumina, Iar de pe boltă, măturate, Stele vor fi. Cutremurate, Puterile cerurilor Fi-vor, iar în înaltul lor,

Marcu 13:24

După acel timp de necaz, Chiar soarele, al său obraz Și-l va întuneca, iar luna Nu-și va mai da, ca-ntotdeauna, Lumina-i albă argintată, Căci și ea fi-va-ntunecată;

Luca 21:25

Mari semne-n lună și în soare Și-n stele fi-vor. Strâmtoare, Jos, pe pământ, are să fie, Iar neamurile n-au să știe Ce să mai facă, ascultând Mare și valuri, crunt urlând.

Fapte 2:20

Soare nu va mai fi, deloc – În beznă, el se va preface, Iar luna, sânge, se va face. Toate acestea au să fie, Mai înainte ca să vie Măreața zi, strălucitoare,

Revelația 8:12

Din trâmbița ce o avea, Când îngerul al patrulea A răsunat, a fost lovit Soarele, cari s-a înnegrit Pe o treime-apoi, din el. Cu luna, s-a-ntâmplat la fel; Cu stelele, de-asemenea. Lumina zilei nu avea, Puterea de la început; Cu o treime, a scăzut, Iar noaptea și ea se arată Că este mai întunecată.