Isaia 12:1 - Biblia în versuri 2014

¹ În acea zi, vei zice: „Eu Te laud Doamne, tot mereu, Pentru că fost-ai supărat, Însă acum ne-ai mângâiat! Mânia Ta s-a potolit Și izbăvire am primit!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ În ziua aceea, vei zice: „Îți voi mulțumi, Doamne, fiindcă, deși ai fost mânios pe mine, mânia Ta s-a calmat și m-ai mângâiat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ În acea zi, vei zice: «Te voi lăuda, Doamne, pentru că deși Te-ai mâniat pe mine, mânia Ta s-a liniștit și m-ai mângâiat!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ În ziua aceea vei zice: „Te laud, Doamne, căci ai fost mâniat pe mine, dar mânia ta s-a potolit și m-ai mângâiat!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ În ziua aceea vei zice: „Te laud, Doamne, căci ai fost supărat pe mine, dar mânia Ta s-a potolit și m-ai mângâiat!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și în ziua aceea vei zice: Îți voi mulțumi, Doamne! Căci deși te‐ai mâniat pe mine, mânia ta s‐a abătut și m‐ai mângâiat.

Isaia 12:1 Mawu Ofanana

Neemia 8:10

Ei au mai zis: „Acum, plecați Și, cărnuri grase, să mâncați. Beți băuturi dulci, iar apoi – O parte – să trimiteți voi Și celor care n-au nimic, Să aibă și ei, câteun pic, Căci ziua asta minunată, Domnului nostru-i e-nchinată. Nu vă mâhniți, căci bucuria Lui Dumnezeu vă e tăria.

Iov 11:16

Iar suferințele cu care, Acuma, tu ești încercat, Atuncea le vei fi uitat Și toate îți vor fi părut Ca apele care-au trecut.

Iov 13:16

Neîncetat, a mea purtare, Căci poate voi avea scăpare. Eu știu că un nelegiuit, Să vină, nu ar fi-ndrăznit,

Psalmi 30:5

Mâniile lui Dumnezeu O clipă-ntunecă-a Lui față, Dar îndurarea-I ține-o viață: Seara – de plânsul o să vie – În zori veni-va veselie.

Psalmi 71:21

Înalță iar, a mea mărire! Întoarce Doamne-a Ta privire Spre mine, căci doresc a-Ți cere Ca să îmi dărui mângâiere.

Psalmi 85:4

Doamne, Tu care ești mereu, Al mântuirii Dumnezeu, Întoarce-Te iarăși spre noi! Fă să-nceteze, mai apoi, Îngrozitoarea Ta mânie Și peste noi să nu mai vie!

Psalmi 86:17

Doamne un semn fă pentru mine, Ca să rămână de rușine Ai mei vrăjmași, văzând că eu, De Tine-s mângâiat, mereu!

Psalmi 9:1

Voi lăuda pe Domnul meu, Din toată inima, mereu. Minuni câte-a înfăptuit, Eu le voi fi istorisit.

Isaia 10:25

Peste puțină vreme, iată, Pedeapsa Mea va înceta. Nu voi mai fi-mpotriva ta Și-am să mă-ntorc să-i nimicesc Pe cei care te asupresc.”

Isaia 10:4

Unii vor fi îngenuncheați, Prinși de război fiind luați, Și foarte mulți din ăst popor Vor fi în rândul morților. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins.

Isaia 11:16

Astfel, va fi un drum pe care Doar rămășița, ce o are Poporul Domnului, va trece, Când va veni vremea să plece Aceia cari se mai vădeau Că în Asiria erau. Atunci se va-ntâmpla la fel Cum s-a-ntâmplat cu Israel, Când de la Egipteni din țară, De Domnul a fost scos afară.

Isaia 14:3

Când îți va da Domnul odihnă Și ai s-ajungi a găsi tihnă În urma frământării tale Și-a trudei de pe a ta cale – Date de greul jug purtat, În vremea-n cari rob te-ai aflat,

Isaia 2:11

Omul – atunci – neîndoios – Își va pleca privirea-n jos, Iar semeția omului Precum și îngâmfarea lui Vor fi smerite, negreșit. Când acea zi va fi venit, Doar Domnu fi-va înălțat.

Isaia 25:1

O, Doamne, al meu Dumnezeu, Pe Tine Te înalț, mereu! Numele Tău, neîncetat, De mine fi-va lăudat, Căci mari lucrări ai săvârșit. Planuri mărețe ai urzit Mai dinainte, și-ai vegheat Asupra lor, neîncetat, Înfăptuite ca să fie, La timp și cu credincioșie.

Isaia 25:9

În acea zi, când se adună, Poporu-ntreg are să spună: „Acesta este Dumnezeu, În cari ne-am încrezut mereu, Ca mântuire să primim! Acum, hai să ne veselim În mântuirea cea pe care A dat-o pentru fiecare!

Isaia 26:1

Atunci – în ziua ‘ceea – are Ca să se cânte o cântare, Pe plaiurile minunate Aflate-n Iuda: „O cetate Avem, acuma” – au să spună Cuvintele ce-au să se pună În acel cântec. „Ea e tare, Iar Dumnezeul nostru are Ca mântuire să ne dea. Zid de-apărare, ne e ea.

Isaia 35:10

Cei izbăviți de Domnu-apoi, Se vor întoarce înapoi Și spre Sion au să apuce. Cu bucurie se vor duce Și vor cânta – cu stăruință – Doar cântece de biruință. Cununa lor are să fie O nesfârșită bucurie. În veselie îmbrăcați Și-n bucurie-nfășurați, Vor fi, de gemete, scutiți Și de durere părăsiți, Căci vor fugi relele-acele Și vor scăpa, pe veci, de ele!

Isaia 49:13

Te bucură tu, cerule! Fii vesel tu, pământule! Cu bucurie să săltați Voi, munților, și să strigați! Căci Domnul e îndurător Și-Și mângâie al Său popor. El are milă de cei care, Nenorociți, poporu-i are.”

Isaia 51:3

Tot astfel, Domnul milă-arată Și de Sion, pentru că iată Că mângâie, cu mâna Lui, Ruinele Sionului. Pustiu-n Rai îl va preface Și o grădină El va face Dintr-un pământ ce-i însetat Fiind de arșiță uscat. Acolo, numai veselie Va fi, mereu, și bucurie. Cântări de laudă, numai, Și mulțumiri vor fi în Rai.

Isaia 54:7

„Câteva clipe te-am lăsat, Dar te primesc ‘napoi, de-ndat’, Cu mare dragoste, să știi.

Isaia 54:8

Cuprins fusesem de mânii Care, în suflet, Mi-au pătruns. O clipă, Fața Mi-am ascuns Atunci, de tine. Află dar Că Mă îndur – de tine – iar, Și-a Mea iubire o să ție De-acum și până-n veșnicie. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit, Căci e al tău ocrotitor Și-ți este Răscumpărător.

Isaia 54:9

Lucrul acesta, vei vedea Că Îmi va fi asemenea Cu apele lui Noe. Iată, După cum am jurat, odată, Că acea apă nu mai trece Peste pământ să îl înece, La fel și-acuma voi jura Că Eu nu te voi mai mustra Și n-am să Mă mânii pe tine.

Isaia 60:10

Ziduri, străini-au să-ți zidească, Iar împărați-au să-ți slujească. M-am mâniat și te-am lovit, Însă cu milă te-am primit.

Isaia 61:10

În al Meu Domn, Mă bucur Eu Și vesel sunt, în Dumnezeu, Căci Mi-a dat haina mântuirii, Mi-a dat mantaua izbăvirii. Cu o cunună-mpărătească, El a voit să Mă gătească, Precum este un mire-n casă, Sau precum este o mireasă Care de nuntă-i pregătită, Cu ale ei scule gătită.

Isaia 64:5

Tu ieși ‘naintea celor care Îndeplinesc, fără-ncetare, Dreptatea, urmărind – mereu – Doar căile lui Dumnezeu Și-și amintesc, neîncetat, De Tine. Dar Te-ai mâniat, Pentru că am păcătuit. Vom suferi, necontenit? Sau, poate, milă o să ai Și mântuire-o să ne dai?

Isaia 65:18

Ci bucuroși o să fiți voi, Căci parte doar de veselie, O să aveți, pe veșnicie, Când veți vedea tot ce voi face. Ierusalimu-l voi preface În nesfârșită veselie Și-al său popor, în bucurie.

Isaia 66:13

Cum mama-și mângâie, mereu, Pruncul, am să vă mângâi Eu. Da, în Ierusalim apoi, Am să vă mângâi Eu, pe voi!

Ieremia 30:19

Din mijlocul poporului, Către înaltul cerului, Doar strigăte de veselie, Cu mulțumiri și bucurie, Au să răzbată ne-ncetat. Eu îi voi înmulți de-ndat’, Căci mila Mea o să vegheze Mereu, să nu se-mpuțineze. Nimeni n-o să-i disprețuiască Pentru că cinste-au să primească.

Ieremia 31:13

Fetele lor, cu bucurie, La joc, atuncea, au să vie. De-asemenea, tinerii lor – Dar și bătrânii din popor – Au să se bucure, în pace. În bucurie, voi preface Jalea, căci bunătatea Mea, Atuncea îi va mângâia, Dând bucurie, tuturor, După necazurile lor.

Osea 11:8

Cum, Efraim, să te predau? Israele, cum să te dau? Cum să îți fac ce e știut Precum că Admei i-am făcut? Cum aș putea să fac cu voi, Ca și cu Țeboimu-apoi? Inima, tare, Mi se zbate, Iar în lăuntru-Mi sunt mișcate Toate, de mila ce-o simțesc Când către tine Eu privesc.

Osea 6:1

„Haideți, veniți și înapoi, La Domnul, să ne-ntoarcem noi! Chiar dacă El S-a arătat Acela cari ne-a sfâșiat, Tot El este acela care Ne va aduce vindecare. Cu toate că El ne-a lovit – Și-n felu-acesta ne-a rănit – Tot El e-Acela care poate A ne lega rănile toate.

Zaharia 1:16

Tocmai de-aceea, înapoi, Către Ierusalim apoi, Am să Mă-ntorc în mila-Mi mare, Ca să revărs a Mea-ndurare. În el, din nou se va vedea Că se înalță Casa Mea Și va fi iarăși colindat, Cu frânghia de măsurat.”

Zaharia 14:20

Când acea zi are să vie, Drept „Sfinți ai Domnului!” va scrie Chiar și pe zurgălăi-aflați, Pe frâu de cai, stând atârnați. Precum potirele în care Se-aduce jertfa, la altare, Vor fi oalele Domnului Care se află-n Casa Lui.

Zaharia 14:9

Domnul va fi încoronat, Peste pământ, drept Împărat. Singurul Domn va fi în lume Și-asemeni fi-va al Său Nume.

Zaharia 8:11

Dar pentru-această rămășiță Din a poporului vost’ viță, N-am să mai fac cum am făcut În vremile care-au trecut.

Zaharia 8:19

„Așa a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Postul pe cari îl țineați voi A patra lună, iar apoi Postul pe care l-ați avut A cincea lună, cel ținut În luna-a șaptea și cu cel Din luna-a zecea, tot la fel, Pentru-a lui Iuda casă are Să se prefacă-n sărbătoare. Acestea toate au să fie Zile de mare bucurie. Dar pacea, tot mereu, să știți – Și adevărul – să iubiți!”

Romani 11:15

Căci dacă lepădarea lor, Lumi-mpăcare i-a adus, Ce poate-atuncea, a fi spus, De revenirea lor, apoi? Ce va-nsemna ea, pentru noi, Dacă nu viață dintre morți Și-nlocuirea vechii sorți?