Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 11:3 - Biblia în versuri 2014

3 Atunci, toată plăcerea Lui Va fi doar frica Domnului. Va judeca pe fiecare, Dar nu după înfățișare – Nici după cele auzite – Ci judecățile rostite

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Plăcerea Sa va fi teama de Domnul. El nu va judeca după înfățișarea dinaintea ochilor Săi și nu va hotărî după cele auzite de urechea Sa.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Plăcerea Sa va fi frica de Iahve. El nu se va lăsa influențat de aspectul exterior atunci când va judeca, nici nu va lua decizii bazat pe informații din surse neverificate;

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Își va găsi bucuria în teama de Domnul; nu va judeca după aparența ochilor și nu va lua hotărâri după cele auzite cu urechea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Plăcerea Lui va fi frica de Domnul; nu va judeca după înfățișare, nici nu va hotărî după cele auzite,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Și plăcerea lui va fi temerea de Domnul și nu va judeca după părerea ochilor săi, nici nu va hotărî după auzul urechilor sale.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 11:3
20 Mawu Ofanana  

Apoi, am mai adăugat: „Cuvântul spus de împărat, Are să-mi dăruie odihnă Și astfel, eu voi avea tihnă. Căci împăratul – gândesc eu – E înger al lui Dumnezeu, Gata s-asculte, cu răbdare Și-atenție, pe fiecare, Când va vorbi de lucruri bune Sau când, de rele, îi va spune.”


David a zis: „Acum, mă lasă. Întoarce-te la a ta casă, Căci am să fac, ce e mai bine – În cazu-acesta – pentru tine.”


Israeliții au aflat, De felu-n care-a judecat, Atuncea, Solomon. Astfel, Cu toții s-au temut de el, Căci au văzut că Domnul pune În el, a Lui înțelepciune Care, mereu, îl însoțește Și-n judecăți îl sfătuiește.


Un lucru numai, îmi doresc: Ajută-mă să dobândesc O inimă mai pricepută, Prin care poate fi făcută O judecată, în popor, În pricinile tuturor. O inimă, vrea robul Tău, Ca astfel, binele, de rău, Să poată să-l deosebească Și-al Tău popor, să-l cârmuiască!”


Urechea nu deosebește Cuvintele? Iar gustul, oare, Al felurilor de mâncare, Nu cerul gurii îl simțește?


Să-mi înțelegeți vorbele, La fel precum bucatele, De-al gurii cer vor fi gustate.


Să înțelegi și să socoți Ce este frica Domnului, Și vei găsi știința Lui.


Atuncea, tu vei înțelege Care-i adevărata lege, Ce e dreptate, judecată, Ce-i dat neprihănirii plată, Care sunt căile spre bine Și ce folos au pentru tine.


„Zilele tale s-au făcut Statornice. Priceperea Și-nțelepciunea-asemenea Se-arată, pentru-ntreaga fire, Drept un izvor de mântuire.” Iată comoara cea pe care Sionu-n stăpânire-o are: Aceasta-i frica Domnului, Căci ea este comoara lui.


Acesta e pământul lui, Pământul domnitorului, Moșia cari, în Israel, Are ca să o aibă el. În felu-acesta, toți acei Cari fi-vor domnitori ai Mei Nu vor mai asupri, mereu, Pe cei ce sunt popor al Meu, Căci cealaltă parte pe care Țara lui Israel o are, Dată – de ei – are să fie, La fiecare seminție.”


El o să fie-Acela care Va judeca între popoare, Iar hotărârile luate Privesc neamuri îndepărtate. Din săbii, pluguri își vor face, Iar sulițele le-or preface, Apoi, doar în niște cosoare. Nu vor fi lupte-ntre popoare, Căci nu va trage sabia Nimeni, în contra altuia Și nu va fi-nvățat, apoi, Nimeni, să facă vreun război,


Iisus creștea-n învățătură, Înțelepciune și statură, Plăcut fiind, de toți, mereu – De oameni și de Dumnezeu.


De mărturiile cuiva – Referitor la cineva – El, trebuință, n-a avut. Întotdeauna a știut, Ce e ascuns, în fiecare, Ce fel de suflet, omul are.


La voi și nu mai judecați Doar după-nfățișare, toate, Ci judecați după dreptate.”


Să știți dar voi, că hrana tare, E numai pentru omul mare, Cari judecă și care poate – Deprins fiind – de a socoate, Întotdeauna-n gândul său, Ce este bine și ce-i rău.”


Domnul i-a zis lui Samuel: „De ce privești așa, la el? Nu te uita la-nfățișare, Nici la statura ce o are, Pentru că Eu l-am lepădat Și nu va fi el, împărat. Domnul, la inimă, privește Și nu la ceea ce izbește – Mai întâi – ochiul omului.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa