Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Isaia 1:16 - Biblia în versuri 2014

16 „De-aceea zic, să vă spălați – Mereu – și să vă curățați! Luați faptele voastre rele, Din fața Mea! Sfârșiți, cu ele!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 spălați-vă și curățiți-vă! Îndepărtați faptele voastre rele dinaintea ochilor Mei! Încetați să faceți ce este rău

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Spălați-vă și curățați-vă! Îndepărtați faptele voastre rele din fața ochilor Mei! Nu mai faceți rău;

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Spălați-vă, purificați-vă deci și curățați-vă! Îndepărtați răul faptelor voastre dinaintea ochilor mei! Încetați să faceți răul!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Spălați-vă deci și curățiți-vă! Luați dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-ați făcut! Încetați să mai faceți răul!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Spălați‐vă, curățiți‐vă; depărtați răutatea faptelor voastre dinaintea ochilor mei; încetați să faceți rău.

Onani mutuwo Koperani




Isaia 1:16
31 Mawu Ofanana  

Domnu, mereu, a tot trimis Proroci și văzători și-a zis: „Vă-ntoarceți din căile rele, Ca să urmați legile Mele. Păziți ceea ce-am poruncit Și ceea ce am rânduit. Să țineți legea ce-a fost dată Părinților voștri, odată, Prin robii Mei – prorocii – care V-au fost trimiși fără-ncetare”. Domnul i-a înștiințat, astfel, Pe Iuda și pe Israel.


Ci-n nevinovăție – iată – Îmi curăț mâinile-așa dar, Când înconjor al Tău altar;


Îndepărtează pasul tău – Neîncetat – de tot ce-i rău, Caută pace a avea Și-aleargă-ntr-una, după ea!


De rău, mereu, să te ferești. Al tău țel binele să fie. Așa doar ai să dăinuiești În pace-n țară, pe vecie;


Mă spală, cu desăvârșire, De orișice nelegiuire Și curățește-mă, mereu, De tot păcatul meu cel greu!


Dreptate dacă s-a făcut În judecată, mai plăcut E lucru-acesta Domnului, Decât jertfele omului.


Să nu te-abați din calea ta Nici la stânga, nici la dreapta; Ci du-te ferm, spre țelul tău, Ferindu-te, mereu, de rău.


„Haideți! Din Babilon, plecați! Nu vă atingeți, nu luați Nimic ce este necurat! Ieșiți afară, de îndat’! Ieșiți dar, și vă curățați Voi toți acei care purtați Vasele Domnului! Ieșiți,


„La cei ce-n Iuda locuiesc Și la cei care se găsesc, Azi în Ierusalim, de-ndată Ai să te duci și-ai să spui: „Iată, Așa vorbește Dumnezeu: „Necazuri mari pregătesc Eu, În contra voastră și-am făcut Un plan, pentru că am văzut Tot răul ce l-ați săvârșit. De-aceea, este nimerit Ca fiecare dintre voi Să se întoarcă înapoi, Din căile ce le avea, Din relele ce le făcea!”


Deși mereu, v-au îndemnat: „Să se întoarcă fiecare, Din drumul rău, pe cari îl are! Să lepădați faptele-acele Ce se arată a fi rele! Opriți-vă și veți putea, Stăpâni în țară-a rămânea!


Poate că dacă le vorbesc, Se vor întoarce înapoi, Din căile lor rele-apoi. Dacă ascultă glasul tău, Atuncea o să-Mi pară rău De tot ceea ce aș fi vrut, În contra lor, să fi făcut, Din pricină că fiecare, Spre rău avut-a aplecare.”


Proroci și slujitori v-am dat. Prin cei pe cari vi i-am trimis, Întotdeauna Eu v-am zis: „Să se întoarcă fiecare, Din drumul rău pe cari îl are! Faptele vi le îndreptați! Idoli străini nu căutați! Nu căutați alți dumnezei Și nu vă închinați la ei! În felu-acesta, veți putea, Mereu, în țară-a rămânea, Pentru că ea fusese dată Pentru ai voști’ părinți, odată!” Dar voi v-ați încăpățânat Și ascultare nu Mi-ați dat!


„Ierusalime, te grăbește Și inima îți curățește, De răul ce te-a încolțit Ca să fii astfel mântuit! Cât timp, gânduri nelegiuite Vei ține-n inimă pitite?”


Răul, urâți-l și fugiți! Doar binele, să îl iubiți, Căci poate-atunci, Cel cari, mereu, E al oștirii Dumnezeu Va avea milă de-a cea viță Ce-i a lui Iosif rămășiță.


Ci toți, cu saci, să se-nvelească! Rele, să nu mai săvârșească! Din căile de rătăcire, Din faptele de asuprire – De care-au mâinile pătate – Să se întoarcă! Atunci, poate


În acea zi, casei pe care David în stăpânire-o are, Și celor care se vădesc Că în Ierusalim trăiesc Li se deschide un izvor. Acel izvor al tuturor, Pentru păcat are să fie, Dar și pentru necurăție.


Dar nu știți, oare, ce cuvinte Vestit-a Domnul, mai ‘nainte, Prin cei care v-au prorocit Când încă era locuit Ierusalimul și avea Încă, asupră-i, liniștea Ce se-ntinsese împrejur – Peste cetățile din jur – Și locuită era toată Câmpia-n miazăzi aflată?”


Omul, a arăta căință. Aduceți rod de pocăință!


Ce stai? Nu-i timp de zăbovit! Scoală, botezul, să-l primești! Căci astfel doar, spălat tu ești De ce păcate-i fi având, Numele Domnului chemând.”


„Iată dar, dragostea, pe care, Vreau, să o aibă, fiecare: Curată, trebuie să fie, Și fără prefăcătorie. De rău – mereu – să vă-ngroziți; De bine, tare, stați lipiți.


„Deci, dacă noi – biete ființe – Avem așa făgăduințe, Atuncea, trebuie să știm, Necontenit, curați, să fim, De-ntinăciunea trupului, Precum și de a duhului, Spre-a duce, până la sfârșit, Sfințirea noastră, negreșit, Trăind în frică, tot mereu, Față de-al nostru Dumnezeu.”


Apropiați-vă, mereu, Numai de Domnul Dumnezeu, Pentru ca și El, mai apoi, Să se apropie de voi. Hei, păcătoșilor, cătați Ca mâinile să vă spălați! Oameni cu inima-mpărțită, Cătați s-o țineți curățită!


„Acum, vă-ndemn să încercați, Ca orice rău să-l lepădați; Și orice prefăcătorie, Pizmă, sau vicleșug, să fie Înlăturate de la voi. Iar orice clevetire-apoi, S-o lepădați. Astfel, atunci,


Îndepărteze-se de rău, Căutând pacea s-o găsească Și tot mereu, s-o urmărească.


„Doamne”, atuncea i-am răspuns, De spaimă-adânc, fiind pătruns, „Eu nu pot ști cine sunt ei. Doar tu îi știi pe toți acei.” El a răspuns: „Ei sunt cei care Vin din necazu-acela mare, Pentru că toți aceștia sânt Veniți de jos, de pe pământ. Oameni-aceștia și-au spălat Straiul, în sângele vărsat, De către Miel și, negreșit, În acest fel, și le-au albit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa