Isaia 1:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Iată ceea ce-a prorocit Cel cari, Isaia, s-a numit. El se vădea a fi cel care, Părinte, pe Amoț, îl are. Isaia-n ceea ce vestise, Despre Ierusalim vorbise Și despre Iuda. Împărați Au fost atuncea așezați – În Iuda – Ozia, urmat De cel care-i Iotam chemat; Apoi Ahaz a-mpărățit Și Ezechia la sfârșit. Pe vremea prinsă-n prorocie, Mai mari ei s-au vădit să fie, Căci peste Iuda au domnit. Iată dar, ce a prorocit Isaia. El a cuvântat:

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Vedenia pe care a avut-o Isaia, fiul lui Amoț, cu privire la Iuda și la Ierusalim, în timpul lui Uzia, Iotam, Ahaz și Ezechia, regii lui Iuda.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Viziunea pe care a avut-o Isaia, fiul lui Amoț – pentru cei din teritoriul numit Iuda și pentru Ierusalim – în timpul regilor Uzia, Iotam, Ahaz și Ezechia, (care au guvernat) în teritoriul numit Iuda:

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Viziunea lui Isaía, fiul lui Ámoț, pe care a avut-o cu privire la Iúda și la Ierusalím în zilele lui Ozía, Iotám, Aház și Ezechía, regii lui Iúda.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Prorocia lui Isaia, fiul lui Amoț, despre Iuda și Ierusalim, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia, împărații lui Iuda:

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Vedenia lui Isaia, fiul lui Amoț, pe care a văzut‐o despre Iuda și Ierusalim în zilele lui Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia, împărați ai lui Iuda.

Isaia 1:1 Mawu Ofanana

2 Regi 15:1

Ani, douăzeci și șapte-avea Ieroboam, de când domnea, Când – peste Iuda – a venit Azaria, de a domnit. Azaria este cel care, Pe-Amația, părinte-l are.

2 Regi 15:13

Treizeci și nouă ani făcuse De când în fruntea țării fuse Drept împărat, pus, Ozia. Atuncea, la Samaria, Veni Șalum, acela care, Pe Iabeș, drept părinte-l are. O lună numai, el a stat În Israel ca împărat,

2 Regi 15:32

Pecah doi ani abia făcuse, De când – ca împărat – șezuse În Israel, când a venit – La tron – Iotam și a domnit Peste Iudei. El e cel care, Pe Ozia, părinte-l are.

2 Regi 15:7

Azaria a adormit, Fiind și el adăugat Lângă ai săi și îngropat Chiar în cetatea cea pe care, David, în stăpânire-o are. Iotam – al său fiu – a venit În locul lui și a domnit.

2 Regi 18:1

Doar trei ani, Osea împlinise De când în Israel, domnise. Osea era acela care, Pe Ela, drept părinte-l are. Atunci, în Iuda a venit La-mpărăție și-a domnit Al lui Ahaz fecior, cel care, Drept Ezechia, nume, are.

2 Regi 19:2

Și-n urmă, la porunca lui, Eliachim – acela care Peste-a lui casă e mai mare – Fiind de Șebna însoțit – Cari logofăt era numit – Și de cei mai bătrâni preoți, Au mers, în mare grabă, toți, Pân’ la prorocul Domnului. Amoț fusese tatăl lui, Iar el, Isaia, s-a chemat.

2 Cronici 26:1

Ozia-apoi, al său fecior, A devenit stăpânitor În Iuda unde – împărat – Al său popor l-a așezat. Când – împărat – el se făcuse, Doar șaisprezece ani avuse.

2 Cronici 26:22

Dar toate câte-au fost făcute De Ozia, au fost trecute În cartea lui Isaia, care, Părinte, pe Amoț, îl are.

2 Cronici 27:1

Iotam ajunse împărat A fi în Iuda-ncoronat. Ani douăzeci și cinci avuse, Când – domnitor – el se făcuse, Iar la Ierusalim a stat Ani șaisprezece ca-mpărat. Ierușa fost-a a lui mamă, Iar tatăl ei, Țadoc se cheamă.

2 Cronici 28:1

Ani douăzeci, Ahaz avea, Când împărat el ajungea, Iar la Ierusalim, astfel, Ani șaisprezece a stat el. Cât a domnit, el n-a făcut Lucruri care să-I fi plăcut Lui Dumnezeu – precum făcea David, pe vremea când trăia –

2 Cronici 29:33

Au mai fost închinate Lui, Atuncea, și trei mii de oi Precum și șase sute boi.

Psalmi 89:19

Celui ce-Ți este preaiubit, Prin vis, în urmă, i-ai vorbit Zicându-i: „Ajutor am dat Și-un tânăr Eu am ridicat.

Isaia 13:1

Iată ceea ce-a prorocit Cel cari, Isaia, s-a numit – După cuvântul Domnului – În contra Babilonului. Isaia se vădea cel care, Părinte, pe Amoț, îl are.

Isaia 2:1

Iată ceea ce-a prorocit Cel cari, Isaia, s-a numit. El se vădea a fi cel care, Părinte, pe Amoț, îl are. Isaia-n ceea ce vestise, Despre Ierusalim vorbise Și despre Iuda, arătând Ce fel de vremi vor fi urmând.

Isaia 20:2

Pân’ la Isaia – la cel care, Părinte, pe Amoț, îl are – Domnul, în acel timp, S-a dus Și-aste cuvinte i le-a spus: „Sacul ce-ți este-nfășurat Pe coapse, să-l dezlegi de-ndat’. După ce-l scoți, să iei aminte, Să te descalți de-ncălțăminte!” Atunci, Isaia a făcut Așa precum i s-a cerut: Sacul și-a scos, s-a descălțat, Gol și desculț el a umblat. Astfel, Isaia a-mplinit Ceea ci i s-a poruncit.

Isaia 21:2

Un vis grozav m-a răscolit Și multe mi-a descoperit. Asupritorul asuprește, Pustiitorul pustiește. „Elamule, hai, suie-te! Tu, Medio, hai, scoală-te Și împresoară! Am să fac După cum este al Meu plac Și va-nceta oftarea lor” – A zis Domnul oștirilor.

Isaia 37:2

Și-n urmă, la porunca lui, Eliachim – acela care Peste-a lui casă e mai mare – Fiind de Șebna însoțit – Cari logofăt era numit – Și de cei mai bătrâni preoți, Au mers, în mare grabă, toți, Pân’ la prorocul Domnului. Amoț fusese tatăl lui, Iar el, Isaia, s-a chemat.

Isaia 38:1

O boală gravă l-a lovit Pe Ezechia și-a simțit Că nu poate să se mai scoale Din pat, iar moartea-i dă târcoale. Atunci, prorocul Domnului Grăbitu-s-a spre patul lui. Proroc era Isaia, care – Părinte – pe Amoț, îl are. La Ezechia a intrat Și-n acest fel a cuvântat: „Ascultă ceea ce a zis Domnul, atunci când m-a trimis: „Așază-ți casa-n rânduială, Căci vei muri, fără-ndoială.”

Isaia 40:9

Urcă pe vârful muntelui, Ca să vestești Sionului, Vestea cea bună. Strigă tare Să răspândești vestea, cea mare, Pân’ la Ierusalim. N-ai teamă, Ci strigă dar, de bună seamă, Să se audă-n fiecare Dintre cetățile pe care Le are Iuda-n țara lui. Spune așa, poporului: „Iată-L pe Cel care, mereu, Este al vostru Dumnezeu!

Isaia 6:1

În anu-n care Ozia – Cari fost-a împărat – murea, Domnul mi Se-arătase mie, Șezând pe jilțu-I de domnie. Jilțul pe care El ședea, Foarte înalt se dovedea. Poala mantalei Domnului Umpluse întreg Templul Lui.

Isaia 7:1

Iată dar, ce s-a întâmplat, Pe când în Iuda, împărat, Era Ahaz, cari se vădea Fiu, lui Iotam și Ozia. Atunci Rețin, cari așezat Era-n Siria împărat, Și cu Pecah – cu cel pe care, Ramalia, drept fiu, îl are Și-n Israel a stăpânit – Peste Ahaz au năvălit. Către Ierusalim plecară Și-acolo îl înconjurară Pe-Ahaz, voind să-l nimicească, Dar n-au putut să-l biruiască.

Ieremia 23:16

„A zis Domnul oștirilor: „Cuvintele prorocilor, Nu le-ascultați, căci vă mințesc! Închipuiri vă prorocesc Și doar vedenii născocite, Din ale lor inimi ieșite. Nu de la Domnul a venit Ceea ce ei au prorocit.

Езекиел 1:1

Anul treizeci se dovedea A fi, și tocmai începea A cincea zi, din luna care, A patra e la numărare. Pe vremea ‘ceea, așadar, La apa râului Chebar, Eram, cu prinșii de război. Acolo s-a deschis apoi, Cerul și astfel am putut, Minunății, să fi văzut, Ce se vădeau lucruri cerești, Vedenii mari, dumnezeiești.

Osea 1:1

Cuvântul Domnului de Sus, Care lui Osea i-a fost spus, Osea fiind acela care, Pe Beri, drept părinte-l are. Acest cuvânt ce l-a primit Osea e un cuvânt rostit Pe vremea-n care împărat, În Iuda, Ozia a stat. Iotam luă, apoi, domnia, Urmat de-Ahaz și Ezechia. Cuvântul care-a fost rostit, Al lor timp l-a acoperit. Ieroboam, acela care, Părinte, pe Ioas, îl are A fost, în vremea ‘ceea, cel Care-a domnit în Israel.

Amos 1:1

Iată cuvintele pe care Amos le-a spus, acela care De la Tecoua se trăgea Și-a fi păstor se dovedea. Vedeniile-acestea, el Le are, despre Israel, Din vremea-n care, împărat – În Iuda – Ozia a stat, În timp ce-n Israel ședea Ieroboam de stăpânea. Ieroboam este cel care, Părinte, pe Ioas, îl are. Aste vedenii și cuvinte, Cu doi ani doar, mai înainte De-acel cutremur de pământ, Se dovedesc precum că sânt.

Amos 4:5

Faceți să fumege, de-ndat’, Jertfele cari, cu aluat Făcute sunt și au menire De jertfe pentru mulțumire! Trâmbițe-n mâini să vă luați, Cu ele ca să trâmbițați! Vestiți-vă voi, fiecare, Ce daruri dați pentru mâncare, Precum și cele ce se-adună, Date fiind de voie bună! Vestiți ce daruri sunt făcute Și faceți-le cunoscute! Deci voi, fii ai lui Israel, Să faceți dar, în așa fel, Precum vă place, tot mereu!” – Spusese Domnul Dumnezeu.

Miheia 1:1

Cuvântul cel venit de sus, Al Domnului, care-a fost spus Lui Mica – cel ce se vădea Că de la Moreșet venea – Pe vremea-n care, împărați, Iotam și-Ahaz fost-au aflați În Iuda, și-apoi Ezechia Luă – în urma lor – domnia, Iar prorocia se vădește Că spre Ierusalim țintește Și spre Samaria apoi.

Nahum 1:1

Această prorocie, iată, Către Ninive-i îndreptată. Ea este cartea cea pe care, Naum, cel din Ecloș, o are.

Habacuc 2:2

Domnul acolo a venit Și-n felu-acesta mi-a vorbit: „Scrie această prorocie! Săpată-n piatră, ea să fie, Să poată fi ușor citită!

Numeri 12:6

Domnul le-a zis: „Ascultați bine Și să luați seama la Mine! Când un proroc are să fie Aflat la voi, vreau să se știe Căci am să Mă descoperesc În fața lui și-am să-i vorbesc Printr-o vedenie sau vis Și am să-i spun ce am de zis.

Numeri 24:16

Și-aud glasul lui Dumnezeu. Am viziunea Domnului Și mă închin ‘naintea Lui Căzând cu fața la pământ, Iar ochii, tot deschiși, îmi sânt. De-aceea astăzi, eu – Balaam – O veste, pentru tine, am:

Numeri 24:4

Și-aud glasul lui Dumnezeu. Am viziunea Domnului Și mă închin ‘naintea Lui, Căzând cu fața la pământ, Iar ochii, tot deschiși, îmi sânt. Iată acuma, eu – Balaam – O veste, pentru tine, am:

Matei 17:9

Când de pe munte-au revenit, Iisus, aste porunci, le-a dat: „Să nu spuneți ce s-a-ntâmplat! Nu povestiți vedenia, Până când nu va învia, Din morți, iar, Fiul omului.”

Fapte 10:17

Petru, gândit, căci nu știa Ce-nseamnă ceea ce-a văzut, În poartă-i, tocmai au bătut Cei trei, pe care i-a trimis Corneliu-n Iope, când le-a zis Ca să se ducă, imediat,

Fapte 26:19

Mi-am revenit, apoi, în fire Și-astfel, Agripa împărate, Ăstei vedenii minunate, N-am vrut să mă împotrivesc;

2 Corinteni 12:1

„Nu-i bine ca să fii fălos, Căci lauda nu-i de folos. Dar vreau, acum – la rândul meu – Puțină laudă, și eu. Voi spune ce s-a petrecut, Ce viziune am avut Și ce anume-a socotit Că trebuie descoperit, Față de mine, Domnul meu.

2 Petru 1:21

Căci nici una nu e venită, Prin voia omului. Mereu, Oamenii, de la Dumnezeu, Vorbit-au, iar al lor cuvânt Fost-a rostit de Duhul Sfânt.”