Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 9:20 - Biblia în versuri 2014

20 De am dreptate, știu prea bine Că gura mea mă osândește Căci El mă învinovățește Chiar dacă sunt nevinovat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

20 Chiar dacă aș fi drept, gura mea mă va condamna; oricât de integru aș fi, El mă va dovedi vinovat.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

20 Chiar dacă aș fi corect, gura mea mă va condamna. Oricât de nevinovat aș fi, El va demonstra că sunt vinovat.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

20 Dacă aș fi drept, gura mea m-ar învinovăți; de-aș fi integru, el mă va declara vinovat.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

20 Oricâtă dreptate aș avea, gura mea mă va osândi și oricât de nevinovat aș fi, El mă va arăta ca vinovat.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

20 Dacă m‐aș îndreptăți, gura mea m‐ar osândi; dacă aș fi drept, el m‐ar arăta stricat.

Onani mutuwo Koperani




Iov 9:20
24 Mawu Ofanana  

În țara Uț a locuit Un om cari Iov a fost numit. El era om neîntinat; Își păstra sufletul curat, De rău, ferindu-se mereu, Căci se temea de Dumnezeu.


Vai mie, de sunt vinovat! Chiar dacă sunt nevinovat, De îndrăzneală sunt lipsit Să-mi ridic capul, căci hrănit Sunt cu rușine, înglodat


Călcări de lege săvârșite, Iată, îmi sunt pecetluite, Căci în mănunchiuri mi le legi Și-mi născocești fărădelegi.


„Fără pricepere vorbește – Acuma – Iov. Lui îi lipsește, Din vorbe, dreapta judecată.


Așadar Iov, mai bine, lasă… Că ți-ai deschis gura și-au fost Noian de vorbe, fără rost!”


„Nu va fi omul vinovat Față de Cel ce l-a creat? Va fi curat și fără vină,


Și de-am dreptate m-aș ascunde, Căci nu-ndrăznesc de a-I răspunde. Pot doar, judecătorului, Eu să mă rog. Deci Domnului


A zis: „Este adevărat Ceea ce-ai spus – o știu, prea bine. Cum poate omul care vine În față dar, la Dumnezeu, Să-și ia dreptatea? – întreb eu.


Să fiu voios!”, mă îngrozesc De toate câte pătimesc, Căci Tu mă scoți tot vinovat.


Dacă așa sunt judecat, Oare de ce mă mai trudesc? Zadarnic mă mai străduiesc!


Nelegiuirile făcute, Dacă ar fi mereu ținute ‘Naintea Ta, cine-ar putea, Oare-n picioare, ca să stea?


Nu-mi face judecată mie, Căci nici un om nu e găsit, În fața Ta, neprihănit.


Cel care mult o să vorbească, Mult are să păcătuiască; Însă cel care a vorbit Puțin doar, este chibzuit.


Nu își găsește fericirea Omul care e prefăcut; Limbă stricată de-a avut, Nenorocirea îl va paște.


Când aste lucruri le-am zărit, Înspăimântat am glăsuit: „E vai de mine! Sunt pierdut, Căci pe-mpărat, eu L-am văzut! Pe al oștirii Dumnezeu – Acum – L-am întâlnit, iar eu Sunt om cu buze necurate Și locuiesc într-o cetate, În mijlocul oamenilor Care și ei, la rândul lor, Tot buze necurate au!”


„Așa e, însă, Te-ntreb eu: Cine-i acel aproape-al meu?”


Dar, Domnul i-a privit și-a spus: „Voi, Fariseii, căutați, Neprihăniți, să v-arătați, ‘Naintea omului, mereu; Dar inimile, Dumnezeu Vi le cunoaște. Pot a spune, Că-n fața Lui, e-o urâciune Ceea ce omul a-nălțat.


Război zadarnic de cuvinte, Între toți cei stricați la minte, Cari sunt, de adevăr, lipsiți Și care sunt obișnuiți Ca în evlavie să creadă Că, un câștig, pot ca să vadă. De-astfel de oameni, tot mereu, Să te ferești tu, dragul meu.


În multe feluri, toți greșim; Un lucru, trebuie să știm: Dacă un om nu a greșit, În vorbă, e desăvârșit, Putând să țină-n mâna lui, Mereu, frâiele trupului.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa