Iov 8:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Și noi, căci prea puține știm! De ieri, ne-aflăm pe-acest pământ, Iar ale noastre zile sânt

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁹ pentru că noi suntem doar de ieri și nu știm nimic, iar zilele noastre pe pământ sunt doar o umbră.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Noi suntem doar de ieri și nu știm nimic; iar zilele noastre pe pământ sunt doar o umbră.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Căci noi suntem de ieri și nu știm; ca o umbră sunt zilele noastre pe pământ.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Căci noi suntem de ieri și nu știm nimic, zilele noastre pe pământ nu sunt decât o umbră.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ (căci noi suntem de ieri și n‐avem cunoștință. Căci zilele noastre pe pământ sunt o umbră).

Iov 8:9 Mawu Ofanana

Geneza 47:9

Iacov răspunse: „Pe-a mea cale, De când mă aflu pe pământ, Ai mei ani, pân’ acuma, sânt Osută treizeci. Ale mele Zile, puține-au fost și rele, În comparație cu cei, Care au fost părinții mei.”

1 Cronici 29:15

Ca și părinții noștri, noi, Niște străini, suntem apoi. Zilele noastre, pe pământ, Asemenea umbrelor sânt, Iar, de nădejde, sunt lipsite.

2 Cronici 10:6

Iar el să vină-a poruncit, Bătrânii cari l-au însoțit Pe Solomon, pe tatăl lui. În fața împăratului, Bătrânii s-au înfățișat, Iar Roboam a întrebat: „Ce sfat îmi dați? Ce pot a spune, Când ăst popor o să se-adune?”

Iov 14:1

„Omul care a fost născut Dintr-o femeie, a avut O viață scurtă, însă plină

Iov 14:2

De greutăți; și o să vină O zi în care e tăiat, Ca floarea. Deci a alergat Zadarnic: iată-l, a pierit Ca umbra – biet nenorocit.

Iov 32:7

Iată ce-mi repetam, mereu: „Las bătrânețea să vorbească, Căci vreau să mă povățuiască Numărul mare-al anilor, Cu toată-nțelepciunea lor!”

Iov 7:6

N-am pic de liniște și pace: Suveică, sunt zilele mele, În zborul lor, ducând cu ele Nădejdea ce m-a părăsit. Din zi în zi, sunt mai lovit.

Iov 8:10

O umbră. Ei au să te-nvețe – Din inimă-ți vor da povețe –

Psalmi 102:11

Zilele mele stau să treacă Precum o umbră care pleacă. Gata-s, din lume, să mă duc Și-asemeni ierbii mă usuc.

Psalmi 102:12

Dar Doamne, Tu Te dovedești Că pe vecie-mpărățești, Iar pomenirea o să-Ți ție Din neam în neam, în veșnicie.

Psalmi 144:4

Omul este ca o suflare, Iar zilele cele pe care El le trăiește pe pământ, Asemeni unei umbre sânt.

Psalmi 39:5

Iată că zilele îmi sânt De-un lat de mână. Pot să zic Precum că-n față-Ți, un nimic, Neînsemnata-mi viață pare, Căci omul e doar o suflare, Oricât de bine s-ar ținea Și-oricât de tare s-ar vedea. (Oprire)

Psalmi 82:5

Dar ei nimic n-au priceput. Nu știu nimic, căci le-a plăcut Doar întunericul în care S-au rătăcit, fără-ncetare. Prin felu-n care s-au purtat, Fi-va pământul clătinat.

Psalmi 90:4

Mia de ani – este știut – E ca o zi ce a trecut, În fața Ta, ca niște șoapte Sau ca și straja cea de noapte.