Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 7:2 - Biblia în versuri 2014

2 E viața lui. Precum suspină, Gândind la umbra din grădină Un rob, sau cum așteaptă plata Un muncitor când munca-i gata,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 Ca un sclav care tânjește după umbră, sau ca un zilier care își așteaptă plata,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Și eu am fost ca un sclav care își dorește foarte mult să stea la umbră, sau ca un lucrător care își așteaptă (de mult timp) recompensa.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 După cum sclavul tânjește după umbră și cel tocmit așteaptă plata lui,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Cum suspină robul după umbră, cum își așteaptă muncitorul plata,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 Cum dorește robul după umbră și cum își așteaptă simbriașul simbria,

Onani mutuwo Koperani




Iov 7:2
11 Mawu Ofanana  

Hamor, lui Iacov, i-a vorbit: „Sihem al meu s-a alipit, Cu inima, de a ta fată, Și-o cere de soție, iată.


„Iată că soarta omului E-asemenea ostașului; Ca timpul unui muncitor Care cu ziua-i truditor,


Așa are a mea ființă, Parte de multă suferință,


Oftez, căci lacom fost-am eu, După porunca Ta, mereu.


Îmi întind mâinile, mereu, Spre Tine, iar sufletul meu, Suspină-n urmă-Ți, ne-ncetat, Ca un pământ ce e uscat.


Vă pregătiți s-o atacați, S-o bateți și să o luați! S-o atacăm, fără cruțare, Chiar ziua, în amiaza mare!” „O, vai are a fi de noi, Căci ziua scade, iar apoi, Umbrele serii se lungesc Și negurile ne-ncolțesc.”


Cât veți trăi pe-acest pământ, Pe-al vost’ aproape, vă feriți Ca nu cumva să-l asupriți Și de asemeni, nimenea, Nimic, cu sila, să nu-i ia. Partea ce-i este datorată Celui tocmit cu ziua, dată Va trebui atunci să fie – Nu așteptați deci, ca să vie A doua zi, ca să-l plătiți.


Văzându-i fața mâniată, Domnul îndată a făcut Un mic arbust de a crescut Care, pe Iona, l-a umbrit Cu frunza, și l-a-nveselit.


„De voi, am să M-apropii – iată – Căci vă voi face judecată. Mă voi apropia de voi Și-am să mărturisesc apoi, Contra descântătorilor, În contra preacurvarilor, În contra celor cari strâmb jură, În contra celor care fură Din truda simbriașului Căci opresc partea omului, În contra celor ce vădesc Că pe orfan îl asupresc, Pe văduvă și pe toți cei Cari sunt străini față de ei. Mărturisesc – de bună seamă – Și-n contra celor ce n-au teamă De Mine” – zice Cel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.


Pân’ la apusul soarelui, Plată să-i dai, pe munca lui, Căci e sărac și își dorește, Mult, plata pentru cari muncește. Să-i dai deci, plata, căci altfel, La Domnul, o să strige el, În contra ta și vinovat Vei fi atunci, pentru păcat.


Nu i-ați plătit pe lucrători, Care-au trudit la secerat, Pe-al vost’ ogor: i-ați înșelat Când fost-a vorba de plătit. Această plată, negreșit, În contra voastră, strigă-acum. Pedeapsa voastră e pe drum. Iată, Domnul oștirilor – Plânsul secerătorilor – Din cortul Său, l-a auzit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa