Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 5:17 - Biblia în versuri 2014

17 „E fericit omul certat De Dumnezeu. Neîncetat, Să prețuiești mustrarea Lui.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

17 Iată, ferice de omul pe care-l mustră Dumnezeu! Prin urmare, nu disprețui disciplinarea Celui Atotputernic!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

17 Omul pe care îl mustră Dumnezeu, este fericit. Deci nu desconsidera pedeapsa Celui Omnipotent.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

17 Fericit este omul pe care Dumnezeu îl corectează. Nu refuza mustrarea Celui Atotputernic!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

17 Ferice de omul pe care-l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atotputernic.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

17 Iată, fericit este omul pe care îl ceartă Dumnezeu: deci nu disprețui mustrarea Celui Atotputernic.

Onani mutuwo Koperani




Iov 5:17
14 Mawu Ofanana  

Te sfătuiesc, spre Dumnezeu, Să-ți îndrepți inima. Aici, Tu, mâinile, să îți ridici


‘Nainte-ți. Puțin lucru, oare, Sunt mângâierile pe care Ți le dă Domnul, orișicând, Și vorbele ce-atât de blând, Acuma, ție îți vorbesc?…


Să știi că Domnul l-a scăpat Pe bietul om nenorocit Ce-n suferință s-a căit; Prin ea, primit-a înștiințare


Că a greșit. Din strâmtorare, Iar vei fi scos și îți spun eu Că te va pune Dumnezeu Într-un loc larg și-n libertate, Iar masa, plină de bucate, Are să-ți fie. Dar greșești,


Dacă alergi la Dumnezeu – Fiind curat, neprihănit – Și-L rogi, atuncea, negreșit,


De Domnul fost-am pedepsit, Dar ca să mor n-a-ngăduit.


Ferice e de omul care, Parte – de-a Ta pedeapsă – are Și de cel care – ne-ncetat – Doamne, de Tine-i învățat În Legea Ta și-l întărești


Aud, pe Efraim bocind Și printre scâncete vorbind: „A Ta pedeapsă m-a atins, Ca pe un junc ce-i nedeprins A trage-n jug. Întoarce-mă, La Tine și ajută-mă Să mă întorc, spre Tine, eu, Căci îmi ești Domn și Dumnezeu!


Să recunoască fiecare, Că Domnu-i dă câte-o mustrare, Precum îi dă copilului, Câte-o mustrare, tatăl lui.


Ferice-i zic celui ce poate Ca să învingă, întru toate, Ispita ce l-a pârjolit, Căci după ce va fi găsit Că este bun, el dobândește Cununa ce-o făgăduiește Al nostru Domn, necontenit, Pentru toți cei ce L-au iubit. Cununa vieții este ea, Iar Dumnezeu o să vi-o dea.


Noi, fericiți i-am denumit, Pe toți cei care au răbdat. Ați auzit, neîncetat, De Iov – de tot ce-a suferit – Și ați văzut ce-a dobândit, La urmă, prin a sa răbdare, Căci Domnu-i plin de îndurare Și-ntotdeauna – ne-ndoios – El se arată-a fi milos.


Eu mustru și îi pedepsesc, Pe cei pe care îi iubesc. De râvnă, plin să te vădești De-acum, și să te pocăiești!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa