Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 42:11 - Biblia în versuri 2014

11 Frați și surori iar au venit; Prietenii toți s-au grăbit Să vină să îl viziteze. L-au plâns și, să-l îmbărbăteze, Pe rând apoi l-au mângâiat Pentru tot ceea ce-a-ndurat, Pentru necazul pătimit, Cu care Domnul l-a lovit. A lui credință, neclintită, Era acuma răsplătită. Atunci, în dar, Iov a primit Câte-un chesita aurit Și un inel de aur pur De la cei cari, în al său jur, S-au strâns; astfel l-au ajutat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 Toți frații și toate surorile sale și oricine l-a cunoscut înainte au venit și au mâncat cu el în casa lui. L-au compătimit și l-au mângâiat pentru tot necazul pe care l-a adus Domnul asupra lui. Fiecare i-a dat câte un chesita și câte un inel de aur.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Toți frații și toate surorile lui, împreună cu oricine l-a cunoscut înainte, au venit și au mâncat cu el în casa lui. Au manifestat compasiune (pentru ce i se întâmplase) și l-au încurajat spiritual pentru tot necazul pe care îl adusese Dumnezeu împotriva lui. Fiecare i-a dat câte un chesita și câte un inel de aur.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Apoi au venit la el toți frații, toate surorile și toți cunoscuții lui de mai înainte. Au mâncat cu el pâine în casa lui; l-au plâns și l-au mângâiat pentru tot răul pe care Domnul îl făcuse să vină asupra lui. Și fiecare i-au dat o chesíta și un inel de aur.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Frații, surorile și vechii prieteni ai lui Iov au venit toți să-l vadă și au mâncat cu el în casă. L-au plâns și l-au mângâiat pentru toate nenorocirile pe care le trimisese Domnul peste el, și fiecare i-a dat un chesita și un inel de aur.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Și au venit la el toți frații săi și toate surorile lui și toți cei ce fuseseră din cunoscuții săi mai înainte și au mâncat pâine cu el în casa lui și l‐au compătimit și l‐au mângâiat de tot răul pe care‐l adusese Domnul peste el: și i‐a dat fiecare câte un chesita și fiecare un inel de aur.

Onani mutuwo Koperani




Iov 42:11
18 Mawu Ofanana  

Cămilele s-au adăpat, Iar robul, iute, a luat Un cerc de aur, pregătit – Jumate siclu prețuit – Două brățări a mai luat, De aur – care-au valorat Cât zece sicli, cântărit –


Apoi a scos ce a adus Și-n a Rebecăi față-a pus Podoabe multe și bogate – Din aur și argint lucrate – Îmbrăcăminte – toate noi – Și n-a uitat ca mai apoi, Și lui Laban – și-asemenea Și mamei lui – daruri să dea.


Toți fiii – fiicele, la fel – Au vrut să-l mângâie, dar el, Pe toți, i-a-ndepărtat, zicând: „Eu mă voi pogorî, plângând, În locuința morților, La fiul meu.” În drumul lor


V-aș mângâia-o doar cu gura? Simpla mișcare-a buzelor, Oare v-ar fi de ajutor, Durerea ca să vi-o aline?


Iov, trei prieteni, a avut. O înțelegere-au făcut Cei trei, după ce-au auzit Ce-a pățit Iov. S-au sfătuit Să meargă, să îl viziteze, Voind să îl îmbărbăteze; Plângând cu el alăturea, Sperau să-l poată mângâia. Întâiul, din Teman, sosise Și, Elifaz, el se numise. Bildad, din Șuah, l-a-nsoțit Și cu Țofar care-a venit La el tocmai de la Naama. Pe cei trei îi cuprinse teama,


Cuvântul tău a întărit Genunchiul slab și-a ridicat Pe cel care s-a clătinat.


Omul sărac ce-o duce rău, Urât e și de-amicul său; Dar omul care e bogat, De mulți amici e-nconjurat.


Când Domnului îi sunt plăcute Cărările ce sunt bătute De-un om, va face omului, Prieteni, din dușmanii lui.


Pentru că satul se găsea Atât de-aproape, mulți Iudei, Au coborât, pân’ la femei – La Marta și Maria – vrând, Cu toți să le mângâie. Când


Vă bucurați și fiți voioși, Alături de cei bucuroși, Dar să-nvățați a plânge-apoi – Cu toți cei care plâng – și voi.


Când suferă un mădular, Vor suferi cu toate dar. Când prețuit are să fie Un mădular, de bucurie, Pline vor fi toate astfel, Fiind alăturea de el.


De-aceea, să vă întăriți Genunchii ce vă sunt slăbiți; De-asemeni, trebuie-ntărite Și mâinile ce-s obosite.


Vă-ndemn apoi, să nu-i uitați Pe cei ce sunt întemnițați, Ca și cum v-ați afla chiar voi, În lanțurile lor; apoi, Nici pe cei care-s chinuiți, Căci toți, un trup, alcătuiți.


Când, din Egipt, a fost scăpat, Cu el, poporul a luat Trupul lui Iosif, după care, A lui Israel adunare, Chiar la Sihem, l-a îngropat, Pe locul ce-a fost cumpărat De către Iacov, vânzători Fiind ai lui Hamor feciori Din cari, în lume, s-a-ntrupat Cel cari Sihem a fost chemat. O sută de chesita dase Iacov, atunci când cumpărase Pământul, iar acea moșie Ajuns-a dată ca să fie, Drept parte, fiilor pe care Iosif, pe-acest pământ, îi are.


Însă și oameni răi au fost, Care au zis: „Nu are rost! Ce poate Saul, ca să facă, Să ne ajute-acum, chiar dacă, Iată-l că este împărat?” Dar Saul nu i-a ascultat Și chiar dacă nu i-a plăcut, Că nu aude, s-a făcut.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa