Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 4:17 - Biblia în versuri 2014

17 „Nu va fi omul vinovat Față de Cel ce l-a creat? Va fi curat și fără vină,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

17 «Poate omul să fie drept înaintea lui Dumnezeu? Poate el să fie curat înaintea Creatorului său?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

17 «Poate omul să fie (vreodată acceptat ca fiind) corect înaintea lui Dumnezeu? Oare este posibil ca el să fie curat înaintea Creatorului lui?

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

17 «Oare este omul mai drept decât Dumnezeu sau bărbatul mai curat decât cel care l-a făcut?».

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

17 ‘Fi-va omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l-a făcut?’

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

17 Oare va fi omul muritor mai drept decât Dumnezeu? Va fi omul mai curat decât Cel ce l‐a făcut?

Onani mutuwo Koperani




Iov 4:17
25 Mawu Ofanana  

Omori pe cel bun împreună Cu cel ce-i rău? Ce-o să se spună? Aceeași soartă s-aibă toți? Să faci așa ceva, nu poți! Tu care judeci tot pământul, Tu care ești Dumnezeu Sfântul, Să nu faci, oare, Tu, dreptate? Să nu pui rânduială-n toate?”


Dintr-o ființă necurată Ieși-va oare-un om curat?


„Ce-i omul, pentru-a fi curat? Poate cel care s-a-ntrupat Dintr-o femeie pământeană, Să fie fără de prihană?


Poate fi omul fără vină, ‘Naintea Domnului? Curat, Poate fi cel ce s-a-ntrupat Dintr-o femeie muritoare?


Acel ce m-a știut pe mine Să mă-ntocmească-atât de bine În pântecele mamei, El – Oare – nu l-a făcut la fel Și pe cel cari mi-a fost argat? Aceeași mână ne-a lucrat Și-avem același Dumnezeu.


Nu știu să fac așa ceva! De-aș face, știu că-ntr-o clipită Îmi va fi viața nimicită, De către Ziditorul meu; Iar eu mă tem de Dumnezeu!”


Dar nu zic: „Al meu Ziditor Unde-i? Unde e Dumnezeu, Cari ne insuflă, tot mereu – Noaptea – cântări de veselie?


A zis iar: „Crezi că ai dreptate Și crezi că te îndreptățești Față de Domnul, dar greșești


Îmi iau temeiuri de departe Și ți le-nșir ca într-o carte. Prin ele, ție – sau oricui – Dreptatea Ziditorului, Încerc ca să o dovedesc.


Chipul acel necunoscut, Când acel glas abia șoptit, Urechea mea l-a auzit:


Învățătură. Tu voiești, Dreptatea Mea, s-o nimicești? Osândă, vrei să Îmi dai Mie, Ca să îți scoți dreptate, ție?


Pe cel drept îl răstoarnă, oare, Domnul? Sau El o să doboare


A zis: „Este adevărat Ceea ce-ai spus – o știu, prea bine. Cum poate omul care vine În față dar, la Dumnezeu, Să-și ia dreptatea? – întreb eu.


Nu-mi face judecată mie, Căci nici un om nu e găsit, În fața Ta, neprihănit.


Domnul doar drept S-a arătat Și milostiv, neîncetat.


Pe tot acest întins pământ, Oameni neprihăniți nu sânt, Cari binele să-l făptuiască Fără ca să păcătuiască.


„Ești prea drept Doamne, văd eu bine Și nu pot să mă cert cu Tine. Dar totuși, am găsit cu cale, Să Te întreb despre-ale Tale Orânduieli. Cum propășesc Cei răi și-n pace viețuiesc


„Inima e înșelătoare Și-asemenea rău voitoare. E cineva cari ar putea Să știe ce se-ascunde-n ea?”


Adâncă-i a lui Dumnezeu Înțelepciune și știință! Bogată-i a Lui cunoștință! El are judecăți ascunse Cari nu pot fi, de noi, pătrunse! Și cât pot fi de ne-nțelese Cărările, de El, alese!


Dar, cu-mpietrirea arătată – În a ta inimă-adunată – Ai să-ți aduni tu, bunăoară, Neîncetat, doar o comoară, Ce este plină de mânie, Pentru-acea zi ce va să vie, În care fi-va arătată Adevărata judecată, Pe care-o face Dumnezeu,


Dar, mai degrabă, cine ești Tu, omule, de îndrăznești Ca să-I răspunzi lui Dumnezeu, Stând împotriva Lui, mereu? Nu cumva, vasul cel de lut Spune celui ce l-a făcut, „De ce, așa, m-ai plămădit? De ce n-am fost, altfel, croit?”


Șase aripe se aflau, Pe o făptură, și aveau – Ochi, împrejur – nenumărați. Aceștia fost-au așezați Și înăuntru și afară, În timp ce unii se aflară Puși înainte, iar apoi, Alții erau puși înapoi. Noapte și zi, fără-ncetare, Făpturile strigat-au tare: „E Sfânt, e Sfânt, e Sfânt, mereu, Și-Atotputernic, Dumnezeu, Cel ce era, Cel care este, Cel care vine!” Când aceste


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa