Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 4:14 - Biblia în versuri 2014

14 Atunci, cum groaza m-a lovit, Cum spaima-n gheare m-a luat, Cum oasele mi-au tremurat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

14 m-au cuprins groaza și tremurul; groaza a făcut să-mi tremure toate oasele.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 m-au invadat frica și cutremurul. Atunci au început să îmi tremure oasele.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 m-au cuprins teroarea și tremurul și mulțimea oaselor mele a fost făcută să tremure.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 m-a apucat groaza și spaima, și toate oasele mi-au tremurat.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 teamă a venit peste mine și cutremur și a făcut să mi se înfioare toate oasele.

Onani mutuwo Koperani




Iov 4:14
11 Mawu Ofanana  

Viața din el. Omu-i mustrat Și prin durere, când culcat Se află în culcușul lui: Atunci, de mâna Domnului Ființa-i este frământată Ca într-o luptă necurmată,


Eram, atuncea, adormit; Eram exact în clipa când, De-a nopții vise, al meu gând, Puternic, era frământat, Când omul este cufundat În somn adânc; eu am simțit


Pe lângă mine a trecut Un duh… Părul mi s-a făcut Precum sunt țepii pe arici – Mi s-a zbârlit. N-am putut nici Să mai respir când am văzut


Căci cu vedenii, mă-ngrozești, Cu visele mă-nnebunești.


De a Ta frică, bunăoară, Întregul trup mi se-nfioară, Iar carnea-mi este-nspăimântată De a Ta dreaptă judecată.


Când aste lucruri le-am zărit, Înspăimântat am glăsuit: „E vai de mine! Sunt pierdut, Căci pe-mpărat, eu L-am văzut! Pe al oștirii Dumnezeu – Acum – L-am întâlnit, iar eu Sunt om cu buze necurate Și locuiesc într-o cetate, În mijlocul oamenilor Care și ei, la rândul lor, Tot buze necurate au!”


După aceea, glasu-acel Îmi zise astfel: „Daniel, Om prea iubit și scump, aminte Să iei dar, la aste cuvinte, Pe care eu ți le voi spune. Hai, pe picioare-acum, te pune, În locu-n care te găsești! Să stai acolo unde ești Și să asculți ce am de zis, Căci eu, la tine, sunt trimis!” După ce astfel mi-a vorbit, Eu în picioare-am reușit Să mă ridic, dar tremuram, Căci foarte-nspăimântat eram.


Când acest lucru l-am aflat, Trupul mi s-a cutremurat. La vestea asta – bunăoară – Buzele mele se-nfioară, Putreziciunea mă pătrunde Și-n oase ea mi se ascunde; Genunchii mi s-au înmuiat Și sunt cuprinși de-un tremurat. Căci aș putea aștepta, oare, Ziua necazului cel mare, Stând în tăcere, când știu bine Cum că asupritorul vine Și împotrivă-i stă mereu, Sărmanului popor al meu?


Când Zaharia l-a zărit, Lângă altar, stând în picioare, Cuprins a fost, de-o spaimă mare,


De vorbele ce le-asculta, Maria, gându-și frământa, Cu întrebări, să afle vrând, Urarea, ce-o fi însemnând.


Speriat, atunci când L-am văzut, Ca mort, îndată, am căzut. El, mâna dreaptă, Și-a întins, Zicând, după ce m-a atins: „Să nu te temi, pentru că Eu Sunt Cel dintâi, precum – mereu – Sunt Cel din urmă, negreșit;


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa