Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 4:11 - Biblia în versuri 2014

11 Leul bătrân, lipsit de pradă, Piere. Leoaica o să-și vadă Toți puii cum au flămânzit Și cum, apoi, s-au risipit.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 Leul cel puternic piere din lipsă de pradă, iar puii leoaicei sunt risipiți.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Leul, deși este animalul care deține cea mai mare forță, moare dacă nu are pradă; iar puii leoaicei sunt decimați.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Leul bătrân piere din lipsă de pradă și puii leoaicei se împrăștie.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 Leul bătrân piere din lipsă de pradă și puii leoaicei se risipesc.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Leul bătrân se pierde din lipsă de pradă și puii leoaicei se împrăștie.

Onani mutuwo Koperani




Iov 4:11
17 Mawu Ofanana  

Acum, ascultă fiul meu: Tu – Iuda – ești un pui de leu! Tu te-ai întors de la măcel! Ca și un leu se culcă el – Ca o leoaică e culcat – De cine fi-va el, sculat?


Un vânt năprasnic ce-a izbit, În patru colțuri, casa lor, Căzând asupra fraților. Ai tăi copii, toți, au murit, Când peste ei s-a prăbușit Clădirea. Eu, doar, am scăpat Și-n grabă mare-am alergat Să te-nștiințez!” Iov i-a privit,


Peste-ai săi fii – ca niște câini – Săracii vin. Ale lor mâini Vor da ‘napoi ce au răpit


Celui nedrept falca-i rupeam Și-apoi din dinți, preda-i smulgeam.


Gonești tu, prada leului? Îi potolești tu, foamea lui


Astfel, Domnul l-a ocrotit Pe cel slab și l-a izbăvit De-amenințarea celor răi – Din mâna dușmanilor săi.


Feciorii săi nu au noroc: Sunt spulberați din al lor loc Și, în picioare, sunt călcați, Fără să poată-a fi scăpați.


Puii de lei duc lipsă mare Și sunt flămânzi, însă cei care Pe Domnu-L caută smeriți, De nici un bine nu-s lipsiți.


Veniți dar, fiilor să stați În juru-mi și să ascultați Căci o să vă învăț, mereu, Frică s-aveți de Dumnezeu.


Ca nu cumva, ca și un leu, El să mă sfâșie pe mine, Știind că prins când sunt la greu, Să-mi sară-n ajutor, nu-i cine.


Leul se-aruncă-nfuriat, Din tufa-n care s-a aflat; Nimicitorul a pornit, Iar locul și l-a părăsit Căci vine ca să te lovească Și țara să ți-o pustiască. Cetățile sunt nimicite Și nu vor mai fi locuite.


Apoi, pe Domnul, tot mereu, Îl vor urma, ca pe un leu Care răcnește. Dar când El O să răcnească-n acest fel, Vor alerga, cutremurați, Copiii, în apus, aflați.


Ca o leoaică, ăst popor, Se scoală fără nici o frică. Precum un leu, el se ridică. Nici nu se culcă – ia aminte – Pân’ nu-și mănâncă, mai ‘nainte, Prada și nu bea, bunăoară, Sângele celor ce-i omoară.”


Genunchii, el și-i îndoiește, Atuncea când se odihnește, Asemenea ca și un leu. Ca o leoaică e, mereu. De cine, el, va fi sculat? Să fie binecuvântat Oricine-l binecuvintează; Dar blestemat, cel ce cutează Să-l blesteme, are să fie!”


Cu mine-a fost doar Domnul meu Care m-a întărit mereu, Încât, am propovăduit, Ceea ce trebuia vestit, Iar Neamurile, am văzut, Precum că, partea, au avut Din plin dar – prin a mea vorbire – De astă propovăduire. Astfel, din gura leului, M-a izbăvit puterea Lui.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa