Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iov 36:3 - Biblia în versuri 2014

3 Îmi iau temeiuri de departe Și ți le-nșir ca într-o carte. Prin ele, ție – sau oricui – Dreptatea Ziditorului, Încerc ca să o dovedesc.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Îmi voi aduce cunoștința de departe și voi arăta dreptatea Creatorului meu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Îmi voi prezenta cunoștințele aducându-le de la mare distanță și voi arăta corectitudinea Creatorului meu.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Voi lua știința mea de departe și voi da dreptate celui care m-a făcut.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Îmi voi lua temeiurile de departe și voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Îmi voi lua cunoștința de departe și voi da dreptate Făcătorului meu.

Onani mutuwo Koperani




Iov 36:3
27 Mawu Ofanana  

Curat. Fiul lui Barachel Din Buz, veni atunci la el. Elihu, era al său nume Și-a lui obârșie, în lume – Adică spița sa de neam – Este-n familia lui Ram. Elihu, rău, s-a mâniat, Pentru că Iov, nevinovat Față de Domnul, s-a crezut.


De fapt, doar duhul omului – Acea suflare-a Domnului – Te poate face priceput.


„Nimic rău nu am făptuit Și sunt complet nevinovat! Dar Domnul, însă, nu mi-a dat


„Așteaptă-mă puțin și voi Continua, căci multe-am eu A spune, pentru Dumnezeu.


Pe Dumnezeu. Pe Cel Puternic Nu-L va ajunge – căci nu-i vrednic De-așa ceva – nimeni. Se știe Că este mare în tărie! El – dacă nu găsește vină, Dacă dreptatea e deplină – Nu frânge! Nu va căuta, Vinovății, de-a inventa!


„Nu va fi omul vinovat Față de Cel ce l-a creat? Va fi curat și fără vină,


Pe cel drept îl răstoarnă, oare, Domnul? Sau El o să doboare


Pentru că drept e Dumnezeu, Iubind dreptatea, tot mereu. Ochii neprihănitului, Pot să privească Fața Lui.


Domnul doar drept S-a arătat Și milostiv, neîncetat.


„Ești prea drept Doamne, văd eu bine Și nu pot să mă cert cu Tine. Dar totuși, am găsit cu cale, Să Te întreb despre-ale Tale Orânduieli. Cum propășesc Cei răi și-n pace viețuiesc


De-aceea, Domnul S-a-ngrijit Să ne ajungă, negreșit, Nenorocirea arătată – Așa precum a spus, odată – Căci al nost’ Domn și Dumnezeu Se-arată drept a fi mereu, În tot ceea ce a făcut Și face. Dar noi nu am vrut Să ascultăm de glasul Lui, Deși suntem ai Domnului.


Tu Doamne, însă, ne-ncetat, Doar drept a fi, Te-ai arătat. A noastră față se cuvine Ca să se umple de rușine. Toți cei ce-n Iuda sunt aflați, Să se simțească rușinați. Cei din Ierusalim la fel, Precum și cei din Israel, Fie că sunt apropiați, Fie că sunt îndepărtați Pentru că Tu i-ai izgonit În lume, când au săvârșit Fărădelegi și-s arătați, Față de Tine, vinovați!


Regina de la miazăzi Se va scula în acea zi, Lângă ăst neam. Asemenea, Îl va învinui și ea, Căci dintr-un capăt de pământ, Pentru-al lui Solomon cuvânt – Când auzit-a ce se spune Despre a lui înțelepciune – Să îl asculte, a venit. Voi, însă, nu v-ați pocăit, Deși aici, e Unul care E, decât Solomon, mai mare.


„Deci, ce vom zice? Nu cumva, La Dumnezeu, aflase-va Vreo nedreptate? Nu, nicigând!


El este Stânca întărită. Lucrarea Sa-i desăvârșită. Drepte sunt căile pe care Al nostru Dumnezeu le are. Întotdeauna – ne-ndoios – Domnul se-arată credincios, Iar nedreptatea nu trăiește În Dumnezeu. El se vădește A fi, mereu, drept și curat.


Oricare lucru bun, primit, Oricare dar desăvârșit, Pe care noi l-am căpătat, Numai de sus, ne este dat. Toate acestea, fraților, Părintele luminilor Ni le-a trimis. Nici o schimbare Și nici o umbră de mutare – În El – nicicând, nu s-a văzut.


Dacă vreunuia-i lipsește Înțelepciunea, trebuiește S-o ceară de la Dumnezeu, Pentru că El o dă, mereu, Cu mână largă, tuturor Acelora care o vor. Au s-o primească fiecare, Căci El o dă fără mustrare.


Iată, să știe-acum, oricine: Înțelepciunea care vine De sus – de la al nostru Tată – Este, întâi și-ntâi, curată. Ea, pașnică, s-a arătat, Blândă, ușor de-nduplecat, Plină – mereu – de îndurare. Ea, numai roade bune, are, Căci este fără părtinire Și nefățarnică, din fire.


Oamenii care s-au aflat, Atunci, acolo, au cântat, Cântarea ce-o cânta, mereu, Moise – robul lui Dumnezeu – Și-apoi, a Mielului cântare. „Atotputernicule mare” – Ziceau aceia – „am văzut, Lucrările ce le-ai făcut, Cât sunt de mari și minunate! Sunt drepte și adevărate Căile Tale, ne-ncetat! Al Neamurilor Împărat, Doar Tu ești Doamne! Și-apoi, cine


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa